Pomii fructiferi

Ramasesem cu niste lucruri pe care le-am observat la fata locului, in primul an de dupa plantarea copacilor fructiferi - plantare de toamna.

So, in toamna lui 2012 am achizitionat copacii, am facut intocmai cum scria pe etichetele din comert (toti copaceii sunt luati o data din Hornbach), in plus am pus putin balegar (cumparat uscat, la punga, din Dedeman) in pamantul de la radacina si ca dovada ca macar inceputul a fost ok. in primavara lui 2013 au inceput sa formeze muguri si coronament.

Obsedata putin de cuvintele ECO si BIO mi-am propus ca in stropirea cu insecticide si fungicide sa incerc sa-mi procur plante si uleiuri esentiale, sapunuri si tot felul de dracovenii "curate" si sa incerc sa ii protejez natural.

Prin amabilitatea celor de la Carti din TEI - Traduceri Ecologice Independente am descarcat si citit despre Permacultura, o carte minunata semnata de Sepp Holzer. Si el practicant de legumicultura, pomicultura, impaduriri si landscaping, bun observator al naturii si al simbiozelor sau contrariilor, nu recomanda in mod special punerea aracilor la copacii nou plantati. Explicatia este foarte frumoasa si logica: copacul se va sustine prin arac si pate dezvolta o coroana bogata dar cu tulpina fragila. Copacul trebuie sa se sustina singur, trebuie sa fie puternic in fata vantului si a zapazilor abundente, in calea pploilor si chiar a furtunilor. Eu, bineinteles, cand am vazut ce subtiri sunt tulpinile, am pus araci, dar nu mari ci resturi, ce am gasit pe langa casa, uneori chiar mici. Anul asta planuiesc sa-i scot si sa las copacii sa se inzdraveneasca bine pe partea de sustinere.

In 2012 nu am aplicat deloc ingrasamant, am pulverizat seara, de cateva ori pe luna, solutie de ulei alb si ceva uleiuri esentiale dar cam atat. Ca si rezultat - cat am avut grija asta a fost ok. Frunzele si tulpinile erau curate si puternice. Spre toamna am avut niste pete negricioase pe frunzele de la pruni si o oprire din crestere pe cateva crengute de la meri - semn ca nu strica sa mai continui, anul asta ma inarmez si cu scortisoara pe post de fungicid. Nici de udat nu am udat probabil cum ar fi trebuit, pentru ca nu am ridicat acea movilita imprejurul fiecarui portaltoi. In schimb - am aplicat taieri de formare, astfel incat prima coroana, in forma incipienta, a prins contur anul asta. Am citit mult despre aerisirea coronamentului si urmarirea ramurilor in crestere, taieri oblice, curate cu foarfeca speciala. Ramurile noi se taie daca cresc spre interiorul coronamentului, intersecteaza prea aproape vecinatatea altor ramuri si din cate am gasit, se cauta ca in primii 2-3 ani sa obtii ramurile principale, groase si ferme, aerisite, care sa dea apoi forma si intinderea copacului in aer. Ce am facut anul acesta, pana acum: am curatat doar tulpina, pana la prima ramificatie puternica, de toti mugurii si bobocii de pe tulpina, ca sa nu consume aiurea din seva.

In primul an 2013 s-au acomodat toti copaceii cu tipul de sol de la noi din gradina - lutos compact dar cu veselie de rame si insecte benefice cand e sapat si amestecat cu nisip iar acum se ramifica frumos pe baza consolidata si tunsa anul trecut.

 Pentru fiecare copac am facut cercul de pamant inaltat, un gen de musuroi mare de pamant, in care mai apoi se face adancitura la mijloc, acolo unde am udat la 2-3 zile cu cativa litri de apa si acum 2 saptamani am pus cate 2 linguri cu varf de praf DelCaMag - dolomita de Harghita comercializata la saci mai mici sau mai mari si care se gaseste in Dedeman. Cam scumputa, dar.... o data la 3 ani eu zic ca e destul de bine.

Acum avem buchete de muguri si de boboci, parul care a stagnat anul trecut are muguri mari si frumosi si se pare ca mult am gresit eu prin lipsa apei in mod constant si mai abundent. Voi remedia acest lucru si va tin la curent spre toamna :)

Spor!

Intretinerea tufei de menta

Pentru mine (hai, pentru "noi") menta este o planta pe care trebuie neaparat s-o ai in gradina si sa o poti inmulti astfel incat sa fie mereu frumoasa si proaspata. Tocmai de aceea, desi am 2 sortimente (unul de gradina si unul pentru culinare) am mai facut ieri rost de un model, cu frunza extrem de ascutitasi am mai aruncat ochiul spre un model cu frunza spre grena-indigo.

Soiul de gradina este cu o frunza moderat de parfumata, insa aroma mai piperata, nu neaparat iute dar duce cu gandul spre pepermint si a fost cumparata cu radacina, din piata. 

Soiul culinar a crescut vreo 2 ani prin casa, unde cu greu tundeam aproape tot spre iarna si in primavara ma bucuram extrem cand vedeam ca revine la viata. Are frunza mai rotunda, destul de subtire si foarte parfumata: 2 varfuri aromeaza o limonada sau un mojito - yamyyyy! Ca aroma, este mai spre spearmint (aroma ascutita). 

Varietatea de ieri are frunza similara celei de munte-lucioasa, adica frunza grosuta dar lucioasa, foarte ascutita. Astept sa vedem cum se formeaza ca si tufa.

Indiferent de tipul de menta pe care vi-l doriti, se va face in timp o tufa parfumata, deasa si care va invada din ce in ce mai mult spatiul destinat initial. Se inmulteste prin stoloni care se intind in toate directiile, din care ies plantute din ce in ce mai tinere, vanjoase si care la un moment dat incep sa se distanteze putin de tufa/planta initiala. Se urmareste cam 1 data pe saptamana daca se extinde si daca au aparut noi fire, care sa strice putin forma initiala. Se uda pamantul si se trage usor de puiul nou format, care ar fi bine sa fie putin inaltat si cu tulpina mai groasa, ca sa nu se reteze. Se urmareste directia stolonuluio si daca este prea lemnos, se taie pur si simplu cu foarfeca aproape de tufa mama, astfel incat veti ramane cu stolon si radacina suficienta pentru noul rasad.

Se planteaza imediat sau se pune in apa, ideal e sa nu fie tinut "pe uscat" deoarece menta este o planta ce iubeste apa, va trage aer si se vor lasa varfurile. Se planteaza si se uda abundent in ziua plantarii, se urmareste si a doua zi dupa care se aplica regimul de udare corespunzator calitatii pamantului.

Este ideal sa fie "copilita" adica tunsa de varfuri cam o data pe luna; varfurile se usuca sau se folosesc proaspete in salate, limonada, ceaiuri, infuzii etc. si pentru raceli are efect rapid calmant, expectorant si dezinfectant) iar daca apar boboci - obligatoriu tunsa pentru a pastra aroma puternica in frunze. Daca apuca sa faca floare, menta se va concentra in a face floarea cat mai atractiva si parfumata iar frunzele viitoare vor fi mai putin inmiresmate. Planul meu, pentru a nu o priva de inflorire, este sa incerc sa-i ofer 4-5 flori, restul varfurilor taindu-le regulat pentru a isi intari radacina si tulpina.

Florile de menta sunt atractive pentru albinute, mierea cu usor parfum de izma fiind cu adevarat o delicatesa iar micile zburatoare e bine sa fie aduse in gradina pentru polenizare. Ele vor bucura si alte flori, asa ca poate fi un plus pentru o gradina curata si sanatoasa.

In plus, menta este un bun vecin pentru anumite legume sau flori si un bun repelent pentru anumiti daunatori insa la mine o iubesc intens fluturii (implicit omizile), subiect dezbatut intens prin alte bloguri. Deocamdata se invecineaza cu busuioc, un pin, patrunjel si leustean, cateva primule si o capsuna. Ma documentez pentru sera/solar si revin cu noutati.

Nu va faceti griji, pe toamna se taie mai aproape de pamant, se usuca si se asteapta primavara cand din radacinile ce au hibernat peste iarna se va forma o noua tufa, mai mare si mai parfumata.

Spor!

Am scos toti bulbii si i-am depozitat pentru toamna

Am tot citit despre lalele, muscari si zambile, narcise si alte bulboase (culmea, nu irisi sau crini!), asa ca pana la urma am ajuns la concluzia ca e mai sanatos pentru primavara urmatoare sa scot toti bulbii si sa ii pun la pastrare pentru la toamna. Se reingroapa in octombrie/noiembrie si vor face mai multe flori, mai rezistente iar bulbii vor fi triati usor si se inmultesc mai frumos.

So, in aceste conditii, acum 2 saptamani (de-aia nici n-am mai apucat sa scriu multe) am inceput sa scot bulbii, cu una bucata lopatica de gradina, lunga si gradata (nu va ganditi la prostii!)


Ce am constatat - s-au adancit de asta toamna cu inca o jumatate de palma, asa ca e posibila si varianta ca in timp sa nu mai rasara (daca le lasi pe loc tot timpul anului) caci ajung prea greu la lumina. Asta in ideea ca sunt olandeze in majoritate si fac radacini foarte puternice, iar la toamna am gasit o superidee: se pun bulbii pe un strat de folie gaurita/plasa de tantari cu ochiuri mai mari/plasa de ingradit gaini si se evita astfel modificarea pozitiei lor de plantare.

Au stat grupati pe caprarii aproape 2 zile afara, la caldura dar nu in plin soare (am avut noroc ca nu incepusera ploile) si apoi - in cutii de carton, oarece gaurite, sus la etaj unde este intuneric in baie si destul de caldut. Si asta pana in octombrie :)

 

Cais Bergeron

Primul in descriere - caisul. Soi Bergeron, de origine frantuzeasca, are urmatoarea descriere:

• "Caracteristicile fructului: fruct mijlociu-mare (40-45g), de forma ovoidala. Coaja de culoare galbena cu pete de culoare rosie aprinsa pe partea expusa soarelui. Pulpa portocalie, tare, gust deosebit. Soi neaderent la sambure, avand miezul dulce. Caracteristicile pomului:pom de vigoare mijlocie, avand o coroana mijlociu deasa. In perioada de crestere are o coroana piramidala, mai tarziu sub greutatea fructelor va avea o coroana sferica aplatizata. Epoca de recoltare: sfarsit de iulie."(sursa: http://www.yurta.ro)
• "Are fructe mari, puţin alungite. Pulpa este tare, aromată, suculentă, zemoasă. Are productivitate mare, nu este sensibil la transport. Pomul are creştere mediu viguroasă, cu crengi dese. Este rezistent la ger, nu este sensibil la boli. Soi autofertil."(sursa: http://www.multeplante.ro)
• bolile cu ceva specific pe cais si zarzar sunt descrise destul de amanuntit in cartea d-nei Viorica Iacob, ""Bolile plantelor cultivate", paginile 294-298 

 Cu atentie sporita, cu niscaiva solutie pentru taiat acum copacii (de unde sa iau, de la magazinele cu specific chimic pentru culturi? - care-or fi alea) ca sa nu risc o imbolnavire la primavara, zic ca o sa am caise curand, nu?

Spatiul casei - site interactiv

De ieri am demarat partea a doua a proiectului nostru, cu sprijinul Spatiul Casei, prin care punem in practica idei si concepte, peisagistica unei gradini, interiorul si exteriorul unei case, decoratiuni si mobilier, culori si accente.

Totul tine de personalitatea ficecaruia, de placerile si micile bucurii, de locul in familie si afectiunea sau aversiunea vizavi de anumite culori, concepte, trend-uri. Traditional, feng shui sau oricum altcumva dorim sa-i spunem, amenajarea unei case cu gradina este un proiect de suflet pentru fiecare, este diferit de la om la om si dureaza destul de mult in timp. In functie de disponibilul banesc si gradul de pricepere, bineinteles.

Insa, si aici, vrem sa ne ajutam reciproc. Link-uri utile, furnizori, meseriasi ori relatii din care am iesit fiecare cu un final fericit, reclame, aplicatii online si scheme de design, finisaje, scanari sau impresii - totul se cauta si se gaseste, apoi cu drag se impartaseste (intotdeauna se gasesc idei bune cand sunt implicate mai multe minti).

In aceasta ordine de idei, continuam cu drag sa reintregim teorii si imagini edificatoare, urmand ca AICI sa aducem practica in fata ochilor si sa ne consideram casa si gradina un vis de familie.

Simplitatea

Simplitatea este un principiu nu doar in design ci si in arta, in general. Reprezinta unul din fundamentele oricarei opere de arta care se vrea usor de asimilat si placut, de admirat si intretinut.

 

Simplitatea este usor de obtinut in gradina daca respecti cateva elemente, cum ar fi: alegerea catorva culori care sa se regaseasca pe tot cuprinsul amenajarii, imprejmuirea aranjamentelor in masura in care acestea sunt insule mari de plante pe o peluza simpla de gazon, mentinerea si ingrijirea arbustilor decorativi si asortarea acestora cu terenul sau acoperamantul acestuia etc.

Unitatea

Unitatea trebuie sa fie primul pas in amenajarea unei gradini, prin folosirea repetitiei si a consistentei in proiect. Repetitia este placuta atunci cand vezi grupuri de plante sau aceeasi planta in mai multe zone sau elemente care se intrepatrund in toata gradina. Consistenta insa este greu de atins, deoarece trebuie sa te asiguri ca fiecare element sau grup de elemente se potriveste perfect in ansamblul final. Se pot avea in vedere in acest sens diferite dimensiuni de crestere ale plantelor atat pe verticala cat si pe orizontala (Thuja creste mult in inaltime in timp ce anumite specii de Juniperus se intind pe orizontala), particularitati si texturi ale frunzisului, perioade de inflorire si culoarea florilor, perenitatea sau permanenta florilor etc.

De exemplu o gradina amenajata prin insule cu borduri de piatra nu capata consistenta doar prin acest element repetitiv, ci prin aranjamentele din interiorul insulelor, jocul de culori, materialele folosite pentru a fi presarate pe pamant (scoarta, fibra de cocos, pietricele albe sau colorate, sparturi de roca, nisip) etc.

De asemenea, o gradina amenajata in trepte si cu un colt cu apa nu este atractiva daca acesta este singurul element decorativ. Ea se intregeste prin aranjamente florale si arbusi corect amplasati si potriviti pentru crearea unui peisaj complex.

Unitatea este foarte usor de obtinut daca se alege o tematica. O gradina rustica, japoneza, montana etc. pot fi usor de realizat deoarece atentia se focalizeaza pe caracteristicile acestora. Astfel, este mult mai rapida cautarea printre materialele de specialitate, in magazine si depozite, mai ales ca o astfel de alegere inseamna un interes crescut pentru ceea ce reprezinta pasiunea intr-ale gradinaritului.

O gradina in care vrei sa atragi pasari, de exemplu, poate avea ca element central o mica fantana de apa, speciala pentru acestea, in timp ce o gradina pe care o vrei impanzita de fluturi necesita flori si plante pe care acestia le prefera, iar documentatia si tematica se vor indrepta in aceasta directie.

Unitatea prin repetitie si consistenta proiectului, atent gandite si alese, iti vor aduce o gradina armonioasa si demna de invidiat.

Totul despre gazon

 



1. Gazonul - generalitati
2. Pregatirea terenului pentru amenajarea lui cu gazon
3. Insamantarea gazonului
4. Taierea gazonului - arta sau corvoada
5. Udarea gazonului - cheia spre o peluza mereu verde

Folosirea pietrei si a bolovanilor pentru decorarea gradinii

Tinand cont ca de multe ori cele mai elegante idei sunt si cele mai simple, prin acest articol ne propunem sa va invatam cateva trucuri pentru a evita greselile frecvente facute de cei care isi decoreaza singuri gradina.

Bolovanii si bucatile mari de stanca dau intotdeauna caracter si unicitate unei gradini, creeaza zone focale si starnesc interesul privitorilor. Piatra de mari dimensiuni poate ajuta foarte mult in amenajarea unei zone mai inalte, terasata sau a unei zone montane, a unui rocariu in care sa fie piesa de rezistenta. Si ce poate fi mai atractiv decat o gradina etalata pe mai multe trepte de inaltime?

Astfel, aceste roci trebuie incadrate foarte atent si grijuliu in peisaj. Pentru a avea un aspect cat mai natural, pe zona unde va fi amplasat bolovanul se va face o usoara excavatie, pentru a da senzatia ca piatra se ridica efectiv din pamant. In jurul sau, in functie de destinatia ornamentala a coltului de gradina sau a gradinii in totalitate, se va proceda astfel:

    1. Pentru cazul in care simpla roca este un punct de interes, se va curata bine de jur imprejur si se va veni cu gazonul pana la marginea ei, pentru a o integra in teren. Daca culoarea nu este tocmai cea dorita, desi nuantele naturale sunt intotdeauna desavarsite de mama natura, se poate apela la vopsirea in culoarea dorita, cu material rezistent la conditiile meteo (intemperii, soare, inghet, vant etc.). Acest fapt insa necesita curatarea temeinica si revopsire periodica.

    2. Daca va ganditi sa amplasati bolovanul intr-un colt al gradinii, in spate cu un gard, incercati sa amplasati pe gard plante cataratoare (Lonicera caprifolium, specia Hedera etc.) pentru a oferi un fundal. Alaturi, in apropiere sau chiar lipite de bolovan plantati cateva palcuri de plante pitice, cu flori in culori vii dar cu textura nu foarte fina (salvie rosie, craite pitice) sau amplasati langa latura mai abrupta o tufa de bujori (Paeonia officinalis) sau brumarele (Phlox drummondii). Puneti in apropiere o bancuta si incercati sa ascundeti o parte din acest peisaj cu un gard viu de culoare verde inchis (din specia Buxus - merisor), pe deasupra caruia sa se zareasca insa o parte din stanca. Veti avea un colt deosebit, un punct focal in gradina d-voastra si un spatiu pentru meditatie excelent.

    3. Daca vreti sa amenajati un rocariu, piatra de mari dimensiuni ar trebui sa ocupe una din laturi si o parte de fundal, pentru a o face astfel piesa de rezistenta din ansamblul dorit. Astfel, se poate construi in fata si alaturi de ea o portiune tot cu piatra de acelasi tip (de preferat calcar), caracteristici, culoare etc. Pentru unitatea aranjamentului, se va pune pamant in scobituri si adancituri, se va tasa, se va uda abundent timp de doua saptamani, se va pune muschi in zonele dintre pietre si se vor planta flori: Floarea-de-piatra (Portulaca grandiflora), carciumarese (Zinnia elegans), craite (Tagetes patula), salvie, nu-ma-uita (Myosotis), plante aromatice (cimbru, rozmarin).

    4. Daca va doriti un colt de munte, se amenajeaza asemanator rocariului, dar in jurul ornamentului se planteaza razlet pin, brad, molid pitic, ienupar; iar florile care se pot planta, in numar mai mic decat la un rocariu clasic, sunt amintite la punctul anterior.

Despre rocarii vom discuta in amanunt si detaliat atat cat sa aveti informatii suficiente intr-un alt articol.

Va dorim inspiratie si spor!