Alaltaieri am purces in a face o solutie naturala, un fel de ierbicid total, cu otet, pe care s-o folosesc la indepartarea plantelor nedorite, buruieni si alte d-alea. Soluta e simplu de facut, 1 lingurita sapun rasa fulgi, 700 ml apa, 700 ml otet *ca sa incapa in sticla de 1,5 litri :).
Am stropit dimineata, pentru ca am auzit la meteo ca va fi un soare nebun, iar indicatia de pe net era sa fie aplicata solutia in zile cu soare. Ideea e ca arde pana la uscare completa orice foliaj, am folosit si bidon de plastic si spray de geamuri. Intr-adevar, mi-a "gaurit si topit" cateva din buruieni, insa o sa mai citesc sa vad daca cumva trebuie schimbata reteta sau trebuie sa pulverizez de 2-3 ori si apoi sa le las sub lumina arzatoare ca sa aiba eficienta dorita. Razele UV distrug prin oparire si se folosesc de aciditatea otetului ca sa decimeze buruiana.
Am un spray profi, cu recipient de vreo 5 litri, o sa ma ajut de el sa scap de buruienile si din jurul curtii, nu doar de cele din curte si promit ca vin cu detalii. Atata doar ca am citit ca solutia finala este atat de rea, incat nu se aplica pe vant caci distruge si alte plantute pe care le vrem in preajma noastra. Iar la mine e un vant ...
Va pup, fug!
Aici traim si aici ne-am dorit sa ajungem pentru a evolua. Tot ce insamna casa si gradina, amenajari, decoratiuni sau materiale - impartasim si pentru altii care nu au unde intreba. Si cu mare placere sfatuim din ce avem, cunoastem, am testat sau experimentat, cu bune si rele.
Se afișează postările cu eticheta solutie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta solutie. Afișați toate postările
vineri, 12 aprilie 2013
marți, 15 ianuarie 2013
Nu dati cu sare cand vine inghetul!
Iarna asta s-a intamplat de cateva ori sa se faca pojghita groasa de gheata pe terase (intrarile in casa) si chiar pe pietris, dar cel mai nasol a fost cand poarta auto a sarit de pe sina cu una bucata roata.
Sfat de om logic si prevazator: luati putin mai mult lichid de parbiz sau solutie dezgivranta, antigel sau alte minuni special concepute pentru masina - sunt solutii blande, neacide, care nu ataca vopseaua implicit nu ataca betonul/cimentul. Daca este nevoie caci gheata e groasa, faceti o dilutie mai concentrata, catre limita superioara si pulverizati sina si rotile. Fara sa spargeti sau sa dati cu sare! Sarea se va duce odata cu apa in microfisurile betonului si il va macina iar in plus acolo unde ajunge nu va mai creste fir de vegetatie.
Dupa ce ati pulverizat solutia dezgivranta si ati dat o matura, poarta s-a deblocat si aparent merge foarte usor; dati cu incredere si pe rolele de sus, care la noi se blocheaza iremediabil. Dupa ceva timp daca este deblocat angrenajul si daca vreti sa nu mai aveti surprize curand pulverizati o solutie de antigel si doar in cazul in care si a doua zi aveti probleme aplicati WD40, un spray lubricant exceptional si care unge fara sa acumuleze mizerie, din contra - o va curata pe cea anterioara. Este bun pentru orice mecanism si balama, rotite si piese metal-metal.
Spor si numai bine! Si feriti-va de SARE! Mai bine dati cu putin nisip ;)
Sfat de om logic si prevazator: luati putin mai mult lichid de parbiz sau solutie dezgivranta, antigel sau alte minuni special concepute pentru masina - sunt solutii blande, neacide, care nu ataca vopseaua implicit nu ataca betonul/cimentul. Daca este nevoie caci gheata e groasa, faceti o dilutie mai concentrata, catre limita superioara si pulverizati sina si rotile. Fara sa spargeti sau sa dati cu sare! Sarea se va duce odata cu apa in microfisurile betonului si il va macina iar in plus acolo unde ajunge nu va mai creste fir de vegetatie.
Dupa ce ati pulverizat solutia dezgivranta si ati dat o matura, poarta s-a deblocat si aparent merge foarte usor; dati cu incredere si pe rolele de sus, care la noi se blocheaza iremediabil. Dupa ceva timp daca este deblocat angrenajul si daca vreti sa nu mai aveti surprize curand pulverizati o solutie de antigel si doar in cazul in care si a doua zi aveti probleme aplicati WD40, un spray lubricant exceptional si care unge fara sa acumuleze mizerie, din contra - o va curata pe cea anterioara. Este bun pentru orice mecanism si balama, rotite si piese metal-metal.
Spor si numai bine! Si feriti-va de SARE! Mai bine dati cu putin nisip ;)
luni, 29 octombrie 2012
Comuniunea om-natura. In casa! (2)
Eeeee, pentru cei care n-au apucat sa vaza prea mare lucru pe alte zone de net, poate ca merita sa vedeti ce-am patit cu un soricel din bucatarie :)
Dupa ce ne-am mutat, cu tot cu mobile, vine tata intr-o zi si zice, asa, ca dintr-o nimica toata, "Mai copii, la voi in bucatarie e un miros ciudat!". Eu nestiind cum e cu lighioane, dau vina pe ceva stricat sau pe ceva de la gunoi, nu mai stiu, vase murdare - na, orice numai sa ma disculp. Ma cam simteam cu musca...
Ma lasa in pace si uitam. Si mai trece o zi, doua, o saptamana.Intr-o seara ma duc sa alerg un soricel la vecini in casa, ei fiint mai inspaimantati decat mine la vederea unui gandac: vorbeau si strigau si fugeau pe scari sus, la etaj, de teama sa nu ii atace balaurul. Bine, poate e o reactie normala, caci majoritatea reactioneaza vehement la vederea unui soricel, iar in aceste conditii clar eu sunt aia nebuna. Insa na, ce sa fac, mie nu mi-e frica de el, asa ca manata de al meu sot care mai si facea misto cum ca daca vede soricel prin casa, o sa vad doar colbul de pe urmele lui, m-am dus (cu fata dupa mine!) la vecini. Inarmata cu o matura, alaturi de capul tinerei familii, in timp ce restul (jumatatea feminina a lui si copilul, alaturi de socri) vociferau de pe undeva, am incepu sa mutam mobile, sa bagam lanterna pe sub mobile etc. Cu fie-mea motz si ea, sa-l vada. Intr-un final, iese pe hol, pac!pac! doua maturi in cap si gata. Eu doar l-am aruncat pe camp, dar zic ca am contribuit pozitiv.
Si tocmai ce ma hlizeam eu, na! Intr-o noapte ma mananca talpile si ma duc in bucatarie sa iau ceva (nu mai stiu ce), pe la 1. Vad un gandac, hait! Dupa el! Cu plici si insecticid, plus un morman de servetele. E da! se ascunde undeva pe sub masa, intr-un maldar de pungi si sacose cu diverse, in timp ce eu incep sa le fosnesc, sa le ridic, sa le misc. Ajung la niste pungi cu fasole, fideluta, d-astea. Zic, daca tot mi s-a dus naibii somnul, sa le iau, le sterg si le pun in dulap...
Ridic prima punga, pesmet parca, sau gris. Incepe sa curga. "Hm", zic, "poate mi se pare!". O las inapoi in punga si scot alta: curge! Ce puii mei? O ridic si o intorc: o ditamai gaura, pe unde curgea fideluta. Bineinteles ca ma mir "Ce mama ma-sii de gandac, astia nu mananca plastic!"
E da, si incep sa ridic pe rand toate pungile, ca sa constat gauri si sa imi dau seama ca pe undeva am un soricel. Dupa ce arunc tot ce am gasit, realizez ca intr-adevar se simtea un miros ciudat, acid. Pungi gaurite, resturi de rahatei, ziceai ca sta de ceva timp p'acolo. Bine insa ca nu am folosit nimic! La-m gasit in acea noapte, statea in vasul roman, isi facea culcus! cu frunze uscate, servetele, resturi din rosaturile de la alte plase ecologice, ce mai, se simtea ca acasa. Si mic, saracu', mi-a fost oarecum mila de el.
Ma rog, am scris pe ici pe colo, am primit sfaturi, am incercat capcane (castron-nuca-sunculita) dar in zadar, miselul se cuibarise sub chiuveta (a si cazut pe jos cand am deschis intr-o zi usile brusc, la dulap). Am ras ca fraiera cand l-am vazut cum cade ca prostu'.
Faceam razii o data la cateva ore! Adica ma duceam tiptil si deschideam brusc usile pe la dulapuri. Sa stiti ca dupa miros am depistat toate oalele pe unde a umblat sau si-a facut si anume nevoile. Tot traseul si cutiile de sub chiuveta! Noroc ca am luat masina de spalat vase, ca am sterilizat inca o data tot, super inventie.
Dar, cu tot efortul, am apelat la o metoda cruda, insa daca ma gandesc la ce boli pot imprastia, cred ca e mai important sa imi pazesc copilul si familia: lipici aplicat pe un carton, slaninuta afumata si... dimineata abia am avut puterea sa iau capcana pe care mai misca un soricel, candva mult prea curios. Le-am spus alor mei, insa am avut puterea sa si ma misc repede, sa nu-l vada fata. Reclama facuta, vecinii au mai prins cativa de atunci, cu aceasta varianta iar eu inca deschid brusc dulapuri si miros cu nesat: oare mai vine vreunul?
Pana atunci insa am pus in 2 prize niste mecanisme cu impulsuri, orientate spre usa, cica ar alunga rozatoarele. Si gandacii. Si altele.
Si totusi... :)
Dupa ce ne-am mutat, cu tot cu mobile, vine tata intr-o zi si zice, asa, ca dintr-o nimica toata, "Mai copii, la voi in bucatarie e un miros ciudat!". Eu nestiind cum e cu lighioane, dau vina pe ceva stricat sau pe ceva de la gunoi, nu mai stiu, vase murdare - na, orice numai sa ma disculp. Ma cam simteam cu musca...
Ma lasa in pace si uitam. Si mai trece o zi, doua, o saptamana.Intr-o seara ma duc sa alerg un soricel la vecini in casa, ei fiint mai inspaimantati decat mine la vederea unui gandac: vorbeau si strigau si fugeau pe scari sus, la etaj, de teama sa nu ii atace balaurul. Bine, poate e o reactie normala, caci majoritatea reactioneaza vehement la vederea unui soricel, iar in aceste conditii clar eu sunt aia nebuna. Insa na, ce sa fac, mie nu mi-e frica de el, asa ca manata de al meu sot care mai si facea misto cum ca daca vede soricel prin casa, o sa vad doar colbul de pe urmele lui, m-am dus (cu fata dupa mine!) la vecini. Inarmata cu o matura, alaturi de capul tinerei familii, in timp ce restul (jumatatea feminina a lui si copilul, alaturi de socri) vociferau de pe undeva, am incepu sa mutam mobile, sa bagam lanterna pe sub mobile etc. Cu fie-mea motz si ea, sa-l vada. Intr-un final, iese pe hol, pac!pac! doua maturi in cap si gata. Eu doar l-am aruncat pe camp, dar zic ca am contribuit pozitiv.
Si tocmai ce ma hlizeam eu, na! Intr-o noapte ma mananca talpile si ma duc in bucatarie sa iau ceva (nu mai stiu ce), pe la 1. Vad un gandac, hait! Dupa el! Cu plici si insecticid, plus un morman de servetele. E da! se ascunde undeva pe sub masa, intr-un maldar de pungi si sacose cu diverse, in timp ce eu incep sa le fosnesc, sa le ridic, sa le misc. Ajung la niste pungi cu fasole, fideluta, d-astea. Zic, daca tot mi s-a dus naibii somnul, sa le iau, le sterg si le pun in dulap...
Ridic prima punga, pesmet parca, sau gris. Incepe sa curga. "Hm", zic, "poate mi se pare!". O las inapoi in punga si scot alta: curge! Ce puii mei? O ridic si o intorc: o ditamai gaura, pe unde curgea fideluta. Bineinteles ca ma mir "Ce mama ma-sii de gandac, astia nu mananca plastic!"
E da, si incep sa ridic pe rand toate pungile, ca sa constat gauri si sa imi dau seama ca pe undeva am un soricel. Dupa ce arunc tot ce am gasit, realizez ca intr-adevar se simtea un miros ciudat, acid. Pungi gaurite, resturi de rahatei, ziceai ca sta de ceva timp p'acolo. Bine insa ca nu am folosit nimic! La-m gasit in acea noapte, statea in vasul roman, isi facea culcus! cu frunze uscate, servetele, resturi din rosaturile de la alte plase ecologice, ce mai, se simtea ca acasa. Si mic, saracu', mi-a fost oarecum mila de el.
Ma rog, am scris pe ici pe colo, am primit sfaturi, am incercat capcane (castron-nuca-sunculita) dar in zadar, miselul se cuibarise sub chiuveta (a si cazut pe jos cand am deschis intr-o zi usile brusc, la dulap). Am ras ca fraiera cand l-am vazut cum cade ca prostu'.
Faceam razii o data la cateva ore! Adica ma duceam tiptil si deschideam brusc usile pe la dulapuri. Sa stiti ca dupa miros am depistat toate oalele pe unde a umblat sau si-a facut si anume nevoile. Tot traseul si cutiile de sub chiuveta! Noroc ca am luat masina de spalat vase, ca am sterilizat inca o data tot, super inventie.
Dar, cu tot efortul, am apelat la o metoda cruda, insa daca ma gandesc la ce boli pot imprastia, cred ca e mai important sa imi pazesc copilul si familia: lipici aplicat pe un carton, slaninuta afumata si... dimineata abia am avut puterea sa iau capcana pe care mai misca un soricel, candva mult prea curios. Le-am spus alor mei, insa am avut puterea sa si ma misc repede, sa nu-l vada fata. Reclama facuta, vecinii au mai prins cativa de atunci, cu aceasta varianta iar eu inca deschid brusc dulapuri si miros cu nesat: oare mai vine vreunul?
Pana atunci insa am pus in 2 prize niste mecanisme cu impulsuri, orientate spre usa, cica ar alunga rozatoarele. Si gandacii. Si altele.
Si totusi... :)
miercuri, 17 octombrie 2012
Locul de parcare din curte - materiale ecologice (in lucru)
In lucru, cu un pat de umplutura de pamant (terenul a fost in maaare panta), nisip si pietris margaritar, apoi sac si deasupra - cofrajele. 50x50 cm, aici sunt cam 2 bucati una langa alta si urma umplutura, la care contribuiam cu totii (din nou pietris).
Aleea de la poarta pana la scari, plus in jurul casei le vom face din acelasi material (sau aceleasi materiale), cu mentiunea ca strict pe langa casa ne dorim nu neaparat soclu, ci in special gazon si flori pitice.
Mult mai frumos, nu????
Ma intereseaza mult, voi cum aveti? Sunteti multumiti de solutia adoptata?
UPDATE: poza cu lucrarea finala si trecuta deja printr-o iarna AICI.
UPDATE: poza cu lucrarea finala si trecuta deja printr-o iarna AICI.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
