Sirop de menta dulce-acrisor

     O reteta superba, testata de 3 ori, iese un gust si se concretizeaza intr-o consistenta de vis: dulce-acrisor-parfumat-usor mentolat. Culoarea este intr-adevar usor alterata pentru ca menta totusi se oxideaza! Culoarea verde strident nu exista....

    Reteta pentru un sirop de menta exceptional este urmatoarea:

"300 g frunze de menta;
1 kg de zahar;
1 litru de apa;
1 lamaie.
      Spalati menta si zvantati-o cu un prosop. Separati frunzele (aveti nevoie de 300 g de FRUNZE), puneti-le intr-un vas si stropiti-le cu zeama de lamaie. Tocati frunzele cat mai marunt la robot, acoperiti-le cu apa fierbinte si lasati-le la macerat timp de 4 ore. Apoi storceti prin tifon dublu sau saculet de panza pentru a obtine cat mai mult lichid. Adaugati zaharul, puneti la foc mic si fierbeti timp de 10 minute de cand da in clocot. Spalati bine sticlele si sterilizati-le 10 minute in cuptor. Turnati sucul fierbinte in sticle fierbinti, inchideti-le ermetic si lasati-le la racit invelite intr-o patura."

      Multumesc celor de la 7coline pentru texte si imagini, eu chiar am testat astfel mai multe variante de menta, siropul a fost demential de fiecare data. Recomand ca in masura posibilitatilor sa fie folosita menta foarte parfumata, cu frunzele sticloase si rotunjoare, cu tija maronie-movulie si care are mult mentol. Soiul arata cam asa si e mentha piperita:

      In general menta cu frunza ascutita, indiferent daca este usor pufoasa sau sticloasa, are o aroma mai putin definita si o nuanta iute, aspra. Aceasta este insa foarte buna pentru ceaiuri sau comprese si cataplasme, deoarece fiind mai fibroasa, actioneaza si elibereaza substantele necesare in timp mai indelungat. Totodata la uscare retine mai mult din elementele parfumate, chiar daca in majoritate sunt volatile.

      Credeti-ma cand va spun ca nu exista limonada mai racoritoare decat cea in care se pune si o lingura de sirop de menta, sosul pentru salate este mult mai parfumat si efectul relaxant este simtit din plin. In plus, siropul de menta este un minunat adjuvant in boli ale tractului respirator, in formele usoare/severe de tuse, este dezinfectant si expectorant, mentine respiratia proaspata si schimba in pozitiv tonusul mental.

Uneori ma bat cu fetita mea pentru cate o lingura sau lingurita de sirop, asa, simplu :) este extrem de parfumat.

Se pastreaza cu capul in jos la racoare, dupa ce este desfacut neaparat se tine la frigider, altfel intra in fermentatie.

Nu degeaba am aproape peste tot in gradina diferite mente :) iar mai noi, ma intind putin si pe camp!

Patlagina - o cresc cu drag pe unde vrea ea

      In stratul de rosii, pe marginea zonei cu tuia, in rocariu (in mijloc aproape!) si pe unde i se mai nazare, inclusiv in gazon, oriunde apare o patlagina, acolo o las si o laud, ca sa se faca mare si suculenta. De cate m-a scapat in copilarie, de la simple zgarieturi pana la furuncule, numai eu stiu.Ne puneau bunicii frunza usor incalzita sau zdrobita, cu pansament curat, direct pe rana si noi mergeam din nou la joaca. Seara, inainte de baie - totul era pe frunza, rana ramanea curata iar cicatrizarea mergea perfect, pana la vindecare completa.

     Acum, in gradina, am ambele variante, cu frunza grasa si groasa, aproape rotunda, dar si varianta cu frunze subtiri, lungi, cu flori inalte. Arata cam asa:














      Frumos scris despre ea am gasit articolul de pe Ierburi uitate.

      Pentru sirop: http://www.clickpentrufemei.ro/Siropuri-pentru-tuse-preparate-in-casa_0_12694.html

      Voi incerca reteta cu straturile si voi da un feed-back apropos de efect, intensitate si dificultate in preparare.

      Siropul de patlagina, combinat sau nu cu alte plante, este un remediu excelent impotriva multor afectiuni ale aparatului respirator, de la o simpla tuse pana la forme mai garve de raceala, amigdalita, gripa. Semintele se pare ca sunt bune pentru sistemul digestiv iar frunzele, preparate proaspat sau chiar si inc eaiuri, repezinta printre altele un vitaminizant si mineralizant excelent.

      Ne auzim!

Filtrul de cafea curatat cu otet

      Da, stiu ca multi cunosc otetul si proprietatile miraculoase in ce priveste curatarea casei si a diferitelor obiecte, insa eu abia acum am ajuns sa am nevoie de el.

      Intr-o dimineata (dupa mai bine de 1 an de functionare cu apa dura) cafetiera nu a mai vrut sa traga apa din rezervor. Nefiind ieftina, m-am luat cu mainile de cap: gata, s-a dus naibii si s-a stricat! Am desfacut capacul si tot ce s-ar fi putut, insa nu se vedea nimic care sa fi intrat pe canalul de absorbtie. Fusese sters cu servetel uscat cu o zi inainte, deci clar cazuse o bucatica de servetel, nu?

      NU! Se infundase cu calcar! Am turnat cateva "gaturi" de otet (va place cantitatea exacta, nu?) echivalent pentru o jumatate de cescuta de cafea, direct in rezervorul cu apa, si el plin cam jumatate la randul sau.

      Ah ce frumos arata in poza.... Al nostru nu mai e asa :)  

Bun, am reasamblat capacul si am dat drumul de vreo 5-6 ori la filtru, lasam chiar si 30 de secunde sa incinga bine apa desi nu curgea nimic si mi-era o mila de aparat ... Fara rezultat. Dar dupa ce vaporii fierbinti au intrat pe unde trebuia si au trecut vreo 2 ore de chin - s-a stricat! il stric! il fac! ce ma fac???? - am avut primele picaturi de apa. ALBE! Calcarul obturase complet traseul iar vaporii fierbinti incepusera sa-l dizolve... Ca atare dupa inca o mica pauza, toata apa cu otet a trecut cu succes prin traseul eliberat direct in vasul de sticla.

      Deci: chiar daca nu aveti probleme, e bine ca macar 1 data la cateva luni sa umpleti rezervorul jumate si sa adaugati otet, in dilutie - simplu folosit poate ataca si coroda interiorul filtrului, desi daca este de marca, nua re componente care sa rugineasca. Dar de ce sa ne riscam?

      Se lasa un ciclu normal, apoi se lasa putyin sa se raceasca si se face acelasi traseu, dara cu apa curata.

      Si gata!

Hm... ar trebui sa urmeze masina de spalat vase si masina de spalat rufe... Dar mai am de citit, nu vreau sa fac vreo boacana.

Calcarul de pe cabina de dus curatat cu otet

      Nu am obiceiul sa sterg de fiecare data, dupa fiecare baie sau dus, pertii cabinei de la parter. Baia pe care o folosim de aproape 2 ani are nevoie de intretinere poate mai multa decat la bloc in ce priveste depunerile de calcar. desi avem un electromagnet jos in caminul de la hidrofor, apar este extrem de dura si de calcaroasa. De aceea, de fiecare data cand curat cu solutii de pe piata, in maxim o luna peretii (altfel transparenti complet) devin albi si ca atare gasesc orice altceva de facut si mai stau asa 2-3 luni. Pana cand imi vin nervii.

      De pe net - mai exact o sectiune de cleaning de pe Pinterest - am gasit o solutie excelenta, otetul, care insa trebuie folosit cu multa precautie. La asta - sotul a fost cel care mi-a deschis ochii dincolo de informatiile de pe monitor. Deci: pentru siguranta este bine sa stim ca otetul este un acid care corodeaza suprafetele, mai ales metalice! Iar la noi, toate marginile de prindere in pereti, sus, jos si pe zonele glisante sunt metalice si eventual vopsite frumos, in alb. Chiar si scripetii pot fi afectati.

      Otetul a fost luat de pe piata, cel mai ieftin si "mai acid", ne-bio sau eco sau fermenti naturali de mere-pere-vin-miere, simplul otet alb de 9 grade. Pus in sticla cu aspersie care a adapostit un spray de geamuri. Spreyat pe geamurile de la cadita, lasat putin (atentie sa nu se scurga si sa ramana pe marginile metalice) pret de 5 minute, apoi venit cu buretel de bucatarie nou - partea aspra - si frecat. Usor, deoarece calcarul bine depus este deja putin topit si se curata repede. Obligatoriu insa se spele geamurile cu apa la final, din belsug, sa nu ramana vreun cotlon care sa adaposteasca otetul care in timp corodeaza si ajuta rugina sa infloreasca.

      De 2 luni am observat ca geamul s-a matuit foarte putin, asa ca pe undeva m-am gandit ca otetul poate ca pastreaza o pelicula acida care impiedica formarea rapida a petelor albe. Operatiunea oricum nu se face des, iar daca ti-e mai usor sa intreprinzi lunar o activitate de salubrizare, otetul se poate pulveriza pe o carpa mai aspra sau direct pe buretel.

      La fel, chiuveta s-a pastrat mai mult timp curata si frumos stralucitoare, identic vasul de toaleta.

      Otetul este bun si totodata desinfecteaza foarte bine, dar trebuie curatat cu apa din belsug.

      Va pup!

Rosiile - cum si cand se uda corect

      Ramasesem datoare....

1. CUM SE UDA ROSIILE.
Din vasta experienta de un an (vara trecuta) si dupa ce am citit intensiv caci am gresit major amandoi, pot sa va impartasesc din cunostinte carora voi incerca sa le asociez si cateva link-uri explicative sau poate chiar mai detaliate. Deci:
-  Nu se uda pe frunze! Din cauza texturii frunzelor si a dimensiunilor destul de mari, unde persista apa sau se formeaza picatura de apa pe termen lung se vor dezvolta fungi si mana.
-  Nu se lasa apa asa balteasca. Acelasi motiv, anume ca se dezvolta excesiv diferite microorganisme, mai vin si ceva insecte iar in timp se imbolnaveste tulpina sau radacinile iar pana la a pierde rosia mai este doar un mic pas.
-  Daca ai sistem de picurare este foarte bine, insa creste necesarul de apa, in functie de locul plantarii (camp sau sera/solar), de temperatura, umiditate, masa foliara (cantitatea de frunze de pe fiecare fir) etc. necesarul este in medie undeva intre1-2 si 4 litri de apa per fir. (vezi mai amanuntit http://www.horticultorul.ro/legume/sistem-de-irigare-prin-tub-de-picurare-la-legume-tomate-ardei-vinete-etc/ in "Timpul de udare").
-  Este foarte ok sa sapi 'transee' insa in timp se colmateaza. Aici se uda abundent o data la 2-3 zile (exceptand canicula) insa se va urmari ca udarea sa fie in provunzime si sa se absoarba tot.
-  De ce se uda mai abundent si poate mai rar? pentru ca rosia sa isi faca un sistem de radacini mai adanc si bine ancorat, pentru a extrage mai bine substantele nutritive din sol.
-  Cum iti dai seama ca nu ai udat corect? apare "punctul de roua" adica local este umezeala foarte mare si pe frunza se vor condensa la margini picaturile de apa. Daca nu se evapora si stagneaza pe frunze, inseamna ca trebuie oprita irigatia pentru 1 zi-doua-trei, trebuie bine aerisit solarul sau sera (in camp se intampla mai rar) si se urmaresc cu atentie frunzele. Orice pata sau aberatie de culoare trebuie cautata si daca se poate - se taie frunza si se pune pe foc.
-  Daca se uda dimineata devreme solul este racorit si se poate uda cu apa din put. Daca insa se uda seara tarziu, se foloseste apa la temperatura mediului, depozitata intr-un butoi sau rezervor, pentru a nu supune plantele la soc termic.

2.  CAND SE UDA ROSIILE
-  Pamantul trebuie sa fie reavan pemanent, nu are voie sa faca o crusta aspra deasupra
-  In functie de locul plantarii (camp sau sera/solar), temperatura, umiditate, masa foliara (cantitatea de frunze de pe fiecare fir), fructificatii sau numarul de flori - o data la cateva zile pentru cultura in camp cu 'transee' si movila sau zilnic la sistemul de picurare.
-  Frunzele incep sa se rasuceasca daca duc lipsa de apa.
-  Trebuie bine aerisite si tunse, astfel incat sa se asigure aerisirea permanenta si evitarea "punctului de roua"
-  E de preferat sa se ude mai spre dimineata devreme (orele 4-5-6), in functie de posibilitati - dupa ce rasare soarele se usuca mai repede apa de pe frunze.
-  Se uda mai abundent cand au flori si fructe, pentru a nu se avorta bobocii sau florile, pentru a creste rosia si a nu se pierde multa apa prin evaporatia crescuta la nivelul frunzelor si pentru a preveniformarea de coaja groasa la fructe.

      Ca sa se evite stropirea frunzelor, se mai pot folosi diverse metode:
-  Se ingroapa intre fiecare 2 plante bidoane de 2 l de plastic, cu gura in jos, cu dopul gaurit in 2 locuri si cu cateva perforatii pe lungime. Fundul sticlei se taie si se ingroapa lasand 1 deget din sticla deasupra solului. Se pune apa si se urmareste timpul de absorbtie in sol. Asa se uda foarte sigur, insa este un efort substantial daca vorbim despre un teren mai mare.
-  Se poate folosi un sistem numit aquaphonics (http://www.backyardaquaponics.com/), insa este facut in lipsa pamantului si cu ingrasamant in apa. Nu stiu ce sa zic.... eu sunt pentru pamant :)

      Am mai gasit pe net ca in caz de canicula pe mai multe zile (vad ca nu e cazul acum...) rosia este foarte fericita daca este udata cu jet fin (mist pe capul de furtun) o data pe zi. Astfel se previne uscaciunea si se mai diminueaza din transpiratia cu apa extrasa din sol. Nu stiu daca sa recomand, nu am incercat caci inca nu am conditiile si mie mi se bate putin cap in cap. Mai studiem, mai cercetam, per ansamblu nu mi se pare gresit insa daca planta este predispusa la mana, personal cred ca nu ar trebui sa cream conditii propice. Mana se dezvolta in conditii de umiditate crescuta.

      Noi udam oarecum zilnic daca nu ploua abundent, noaptea, (avem un programator) undeva pe la ora 4 dimineata, timp de 1 ora. Cred ca avem si un regulator de presiune, setat la 1 atm  (revin daca spun prostii) si suntem cuplati la hidroforul cu bazin de 80 de litri.

Mai stiti si voi ceva ce trebuie adaugat?

Chrysopidae - un ajutor verde in lupta cu afidele si painjenii

      Cand eram mica arergam impreuna cu ai mei vara in serile mai calduroase, prin casa, doar doar gasim vreo Efemerida (asa stiam ca se numesc). Eram cea mai fericita, gaza mica si verde si cu ochii superbi era plantata la mine in camera pe peredea si vietuiam amndoua fericite: eu adormeam si ma trezeam cu ochii la ea, ea poate fericita ca poate trai 2-3 zile in loc de 1.  Cand era spre moarte, devenea bej-usor maronie si eu eram trista ca iar voi fi singura in camera. Iar atunci cand gaseam mai multe, zburau feeric in jurul lampadarului, fara teama de a se arde la caldura becului (tata mi-a facut abajururi mari de sfoara, superbe!).

      De fapt, era o Chrysopidae, care arata cam asa (din nou Goagle, pana la prima fotografie proprie):

      Aveti grija cum invatati copiii cu insectele, sunt multe care nu-ti fac nimic, sunt spectaculoase si este pacat sa generati vreo fobie absolut degeaba.

      Pentru ca ieri vorbisem de gargarite, am zis sa caut si aceste mici balerine, sa vedem de ce am putine in gradina, ce e cu ele si daca m-ar ajuta in lupta cu afidele.

      Pai da, ne ajuta enorm! Este o insecta benefica, utila gradinilor si plantelor, larvele lor hranindu-se cu insecte cu corp moale, afidele sunt delicatesele pe care le devoreaza. Se pare ca o alta denumire pentru larve este "aphid lions" (also spelled "aphidlions") or aphid wolves" (Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Chrysopidae), insemnand leul afidelor sau lupul afidelor. Dieta include arahnide (paianjenii!), omizi si oua de fluturi, parazitii Pseudococcidae, acarieni sai diversi paduchi de plante.

      Mai multe (in engleza, stiu dar si mai bine documentat) gasiti informatii aici: http://www.ipm.ucdavis.edu/PMG/NE/green_lacewing.html si http://insects.about.com/od/Nerve-Winged-Insects/p/Common-Lacewings-Family-Chrysopidae.htm 

Ce sa mai cautam...?

Gargarita (buburuza) - larvele

      Stiu de ceva timp (adica niste ani) ca gargaritele sunt niste ajutoare extraordinare atunci cand vorbim de afide. Au un apetit turbat pentru micii daunatori si de aceea urmaresc de ceva saptamani doar-doar apar si la mine prin gradina ca sa ma duc fuguta cu ele pe trandafiri, pe tufele de Spiraea si pe varfurile de Par Napoca.

      In martie am zarit cateva parca din greseala, acum insa - mai nimic. 

      Bine insa ca exista Goagle :)   caci am descoperit ca toata curtea mea este plina de larve de buburuza. Am bagat de seama ca sunt niste mici larve negre sau unele mai maricele cu puncte portocalii, peste tot! Pe fire de iarba, printre buruieni... Si eu care ziceam ca sunt muste in stadiu larvar, deja le pusesem gand rau, am luat insecticid si steptam soarele sa purced la starpirea lor!

      Deci, de pe Goagle am gasit toate stadiile de dezvoltare intr-o singura imagine:

      Asa ca, ma bucur de nebunia si veselia de larve de altfel niste pradatori feroce, o sa incerc sa le duc exact acolo unde este nevoie de ele, pe plantutele atacate de afide. Apropos, urmariti doar varfurile plantelor, sunt suculente iar afidele reusesc sa le strapunga cu succes.

      Am gasit o descriere mortala, dar foarte exacta: "Larvae are alligator shape" - larvele au forma de aligator.

      Informatii excelente, putine dar la obiect (si larvele devoreaza afide!) sunt aici: http://www.ipm.ucdavis.edu/PMG/NE/coccinella_septempunctata.html .

      Va doresc sa aveti gradini frumoase cu ajutorul gargaritelor!

Crini printre tuia

 

      Dupa cateva zile cu ploi am reusit sa prind instantanee si cu cei cativa crini pititi si aparati de 2 tuia, fix in fata geamurilor. Cei albi, doi la numar (nu s-au inmultit :((  ) sunt luati din piata Matache de la un nene, au inflorit si anul trecut dar acum parca mai bogat.  Sunt extrem de parfumati, miros de la cativa metri.

 

      Crinii galbeni sunt primiti de la o colega, au fost 3 fire in ghiveci. Superbi!

      In toamna i-am plantat in gradina si la un moment dat am taiat tijele, insa deasupra solului pe acestea s-au format niste mici bulbisori. Dupa cum se vede, au cazut pe pamant sia u germinat pentru ca acum sa am 5 fire evidente si inca multe aparitii mici la baza lor. Nu au nici un fel de miros, din pacate...
 

Pe cand sa mai iau altii?

Trandafiri infloriti (2)

Am revenit cu ceva culoare :)  dupa ploi

   

       Cred ca la majoritatea (cei necataratori) se vede si marginea ghiveciului semi-ingropat. Le merge mult mai bine decat anul trecut si ingrasamantul, la randul lui, este dedicat fiecarei flori in parte fara sa se scurga si catre buruieni.

Rosiile din sera - primele doua etaje de gogonele

Acum doua-trei zile, intr-o ultima zi cu soare, am fcaut cateva poze in sera, asa ca ma gandesc sa le impartasesc si cu voi.

Nu am mai aplicat nici un ingrasamant (in sol sau frunze) desi taaare ma incearca o tentatie de ingrasamant foliar eco bio si vitaminizant, insa vreau sa nu aplic nimic si sa pot face comparatie cu anul trecut.

Am un etaj de flori nepolenizate ( nu am ganganii in sera dar nici nu le-am miscat in vreun fel) si in aceasta idee ieri am intrat cu veselie, am copilit toate noile varfuri aparute in decurs de 3-4 zile si am dat usor bobarnac tuturor ciorchinilor cu flori deschise. La tomate florile au nevoie de un ajutor minim, sunt usor de polenizat dar au nevoie de putin vant, zgaltaiala, bobarnac sau ploaie. Vant nu a prea fost iar apa ar strica frunzele. Asa ca am purces la a le scutura si bobarnaci, ca sa am rezultatele dorite si la florile aflate mai sus pe tija.

Articolul urmator despre rosii va avea ca subiect udarea putina sau in exces. Sau necorespunzatoare.

Spor sa aveti!