Am ajuns si in faza de carnire, ca atare a trebuit sa citesc si sa
urmaresc cu atentie cam care e starea de sanatate a rosiilor.
S-ar prezenta asa:
1. Despre carnirea la soiul Marmande am scris AICI. Continui cu:
2. Soiul Alvaro F1 este pe toata latura stanga, pus in 2 transe. Carnirea a fost necesara pentru primele rosii, mai in spate, carora le-am urmarit evolutia si o eventuala nereusita. Cum n-a fost vorba sa nu se prinda, dupa o buna inradacinare si 2 randuri de flori - a urmat plantarea celui de-al doilea rand de rosii, in continuare spre casa, in linie. Ca atare acestea ultimele sadite vor suferi taierea de varf mai tarziu. Ce am remarcat a fost ca pe alocuri am avut cateva frunze (2-3 bucati) cu o usoara uscaciune ici-colo dar si o aglomerare de fasolica pastaie, culeasa insa in faza aceea de "fideluta" care insa arunca pe alocuri cate un varf cu care sa se prinda de rosii. Nu mi-a placut ce a iesit cu fasolica deoarece s-a format tufa abundenta joasa, cu o tija amarata, iar varful chiar daca l-am tras usor in jos pe pamant tot nu a ramas pe loc. Cateva din frunze incepusera sa se ingalbeneasca si mi s-a facut teama ca exista riscul din nou sa se strice rosiile:
Ca si inaltime, Alvaro F1 au ajuns la aproape 1,8 m, cu 5 etaje legate si cam fara pierderi din legarea defectuoasa a florilor, destul de egale ca marime si care acum incep sa parguiasca. Al 6-lea etaj ma depaseste pe mine la inaltime (am cam 1,63 m) si este de floare deschisa aproape pana spre varf. Arata cam asa:
Fiind soi hibrid, intr-adevar este unul foarte rezistent, nu am remarcat puncte de mana pe frunze, doar mai putina decolorare si patare in directia unei carente de fosfor si potasiu. Imi pare rau ca nu pot pastra fruct pentru seminte si germinarea de la primavara caci nu vor da randament si productia va scadea notabil. Deocamdata, cum spuneam si despre Marmande, pentru noi si ai nostri este suficient daca se pastreaza fructele si se coc. Carnirea este facuta la fel, peste ultiul ciorchine am incercat sa las inca 2 frunze pentru a solicita hranirea spre varf a plantei.
La anul este posibil sa mai testam un soi F1 si daca totul merge cel putin ca si anul asta, incep plantarea in rasadnita in ianuarie-februarie. Am gasit si in casa locul cel mai luminos deci productia in faza incipienta va fi pe scari, fix in curba :) - geamurile cele mai inalte sunt pe 'casa scarii'!
Urmatorul articol cu detaliile dedicate carnirii este despre unul din modelele Cherry dar habar n-am ce soi si nici clujanca mea nu stie (mi-ai facut-o Camelia!).
Aici traim si aici ne-am dorit sa ajungem pentru a evolua. Tot ce insamna casa si gradina, amenajari, decoratiuni sau materiale - impartasim si pentru altii care nu au unde intreba. Si cu mare placere sfatuim din ce avem, cunoastem, am testat sau experimentat, cu bune si rele.
Se afișează postările cu eticheta soi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta soi. Afișați toate postările
vineri, 11 iulie 2014
joi, 3 aprilie 2014
Visin productiv de Debretin
Cum spuneam in alte posturi, alti ani - imi completez si strang din cunostintele altor surse toate informatiile cu privire la soiurile de pomi fructiferi pe care i-am cumparat si plantat in 2012. Ce pot sa amintesc (pentru cei care urmaresc nebunia si frenezia in salturi de aici, de pe blog) este ca acum sunt in al 2-lea an de la plantare, in plin avant de dezvoltare.
Mici amanunte observate si citite dar si chestii aplicate zic eu - corect pentru un novice, vor face obiectul unui post detaliat.
Azi, insa - visinul productiv de Debretin, despre care am gasit urmatoarele:
"Se recomanda atât pentru consum proaspat cât si pentru prelucrare industriala.
Foarte frumos si destul de amanuntit scriu cei de la www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=90, despre soiurile autofertile sau autosterile, implicit un gen aparte - sortiment partial fertil.
"Taierile la samburoase (cires, cais, visin, prun, piersic etc.) pot fi facute dupa data de 25 august, cu conditia sa se fi facut deja recoltatul.Astfel, pentru soiurile tarzii, se vor amana taierile dupa cules.
Avantajele taierilor timpurii
Facute profesionist si de timpuriu, taierile de toamna au avantajul ca orienteaza toata "bucataria" pomului doar spre formatiunile de rod care efectiv vor forma fructele de anul viitor. Astfel, seva va fi distribuita si spre formatiunile de rod care oricum vor fi indepartate ulterior prin taiere. Rezultatul concret este acela ca pomul va rodi mai bogat, deoarece mugurii ramasi se vor dezvolta mai bine, beneficiind de un surplus de seva."
Visinul nostru este aproape de casa, in linie cu ciresul (ciresul este langa terasa de la bucatarie) si in primavara asta are deja frunze mari, muguri frumosi si boboci ciorchine ca stau sa infloreasca.
Spor la copacit!
Mici amanunte observate si citite dar si chestii aplicate zic eu - corect pentru un novice, vor face obiectul unui post detaliat.
Sursa: http://www.sieberz.hu
"Se recomanda atât pentru consum proaspat cât si pentru prelucrare industriala.
Fructul are marime medie-mare ( 6-7 gr.).
Are culoare rosu bordo, cu pulpa semipietroasa, dulce-acrisoara, gustoasa.
Pomul este de vigoare mijlocie, cu tendinte de îndesare.
Are productivitate sigura si excelenta. Se poate culege si mecanic.
Este autopolenizator.
Perioada de coacere: Inceput de iunie"
Are culoare rosu bordo, cu pulpa semipietroasa, dulce-acrisoara, gustoasa.
Pomul este de vigoare mijlocie, cu tendinte de îndesare.
Are productivitate sigura si excelenta. Se poate culege si mecanic.
Este autopolenizator.
Perioada de coacere: Inceput de iunie"
Foarte frumos si destul de amanuntit scriu cei de la www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=90, despre soiurile autofertile sau autosterile, implicit un gen aparte - sortiment partial fertil.
"Taierile la samburoase (cires, cais, visin, prun, piersic etc.) pot fi facute dupa data de 25 august, cu conditia sa se fi facut deja recoltatul.Astfel, pentru soiurile tarzii, se vor amana taierile dupa cules.
Avantajele taierilor timpurii
Facute profesionist si de timpuriu, taierile de toamna au avantajul ca orienteaza toata "bucataria" pomului doar spre formatiunile de rod care efectiv vor forma fructele de anul viitor. Astfel, seva va fi distribuita si spre formatiunile de rod care oricum vor fi indepartate ulterior prin taiere. Rezultatul concret este acela ca pomul va rodi mai bogat, deoarece mugurii ramasi se vor dezvolta mai bine, beneficiind de un surplus de seva."
Visinul nostru este aproape de casa, in linie cu ciresul (ciresul este langa terasa de la bucatarie) si in primavara asta are deja frunze mari, muguri frumosi si boboci ciorchine ca stau sa infloreasca.
Spor la copacit!
vineri, 16 noiembrie 2012
Mar soi Florina
Continui cu tot ce am gasit (fara sa se repete prea tare) ca si informatie despre merele Florina (apropos, am luat di Real, frumoase rau! - prea coapte sau au stat prea mult in depozit, s-au zaharisit si nu mai sunt bune):
- perioada înfloritului: mijlocie
- mărime medie fruct: 160 g
- formă: sferico-conică
- culoare: striată
- gust: bun
- perioada de maturare: octombrie" (Sursa: http://pepinieraszekely.ro)
Si uite asa s-a zis cu impresia mea ca sunt soiuri romanesti. Dar macar sunt fericita ca sunt din pepiniera romaneasca. Pe care o s-o mai solicit ocazional, daca am probleme, zic.
- "Caracteristici
- perioada înfloritului: mijlocie
- mărime medie fruct: 160 g
- formă: sferico-conică
- culoare: striată
- gust: bun
- perioada de maturare: octombrie" (Sursa: http://pepinieraszekely.ro)
- "Portaltoi SALBATIC. Soi obtinut in Franta la Statiunea Angers si introdus in cultura in anul 1977, apoi licentiat si autorizat pentru productie la noi in tara din 1993. Provine din incrucisarea soiului Jonathan cu un hibrid complex (621-1) purtator al genei de rezistenta Vf, mostenita de la Malus floribunda 821. Pomul de vigoare mare, cu ramificare buna si rodire pe formatiuni lungi si scurte. Prezinta rezistenta la rapan, dar are o usoara sensibilitate la fainare. Productia este constanta si poate atinge usor 30-40 t/ha. Fructul este mijlociu spre mare, de 150-180 g, usor tronconic, cu pielita verde galbuie, acoperita cu rosu oranj pe 2/3 din suprafata, cu aspect atragator. Pulpa este ferma, suculenta, usor acidulata, cu aroma specifica si gust bun. Epoca de coacere si consum : de la inceputul lunii octombrie pana in martie." (Sursa: http://www.4garden.ro).
- Pomul este de vigoare mare, cu coroana deasă compactă, fructifică pe ramuri lungi, este precoce şi foarte productiv. Este imun la rapăn (Vf) şi parţial rezistent la făinare. Fructul este sferic uşor aplatizat, de 150-180 g, are culoare zmeurie, pulpă fermă, suculentă, uşor acidulată, cu aroma specifică. Epoca de coacere: sfârşitul lunii septembrie. Perioada de păstrare: în condiţii de depozit se poate păstra până în aprilie-mai.
- "Măr de iarnă.
Caracteristicile fructului: mărime mijlocie sau mare (170 - 180 g), de formă sferică turtită. Coaja de culoare rosie, cerată. Pulpa alb-gălbuie, tare, crocantă. Gust dulceag, raport armonios zahăr/acid.
Caracteristicile pomului: vigoare mijlocie sau mare, coroană usor turtită. Ramurile au tendinta de a fi pendente. Fructifică foarte devreme si abundent încă din primii ani.
Maturitatea de consum: se recoltează la sfârsit de septembrie, început de octombrie. Se poate depozita până în februarie." (Sursa: http://www.pepinierelehida.bizoo.ro)
Si uite asa s-a zis cu impresia mea ca sunt soiuri romanesti. Dar macar sunt fericita ca sunt din pepiniera romaneasca. Pe care o s-o mai solicit ocazional, daca am probleme, zic.
marți, 13 noiembrie 2012
Si am luat pomi fructiferi!
Nu oricum, ci ceva ce imi doream, citisem si ramasese in stand by de ceva vreme. Iar sambata pentru ca oricum a fost Radu sa ia fitinguri si tevi si filtre, am luat fata si ne-am oprit la aer, in zona de gradina. Unde, spre marea mea bucurie, am gasit soiurile pe care mi le doream. De meri (Florina si Mutzu), peri (Napoca), un cais (Bergeron), pruni (Silvia), un cires (Stella) si un visin (de Debretin) - in total 9 pomisori.
Ca si amplasare, am tras aproape de trasa si implict de casa (am lasat vreo 3 m pana in terasa, caci o sa aranjam si aleiuta) casul, visinul si ciresul si catre parcare - parul. I-am plantat, jale mare insa pe mine ca trebuie sa-i tai si mi-e mila, sunt tare frumusei si par fragili, desi stiu ca se prind. Pamantul in gropi este de padure, negru si parfumat, peste care am scuturat pungi de pamant de flori, cu amestec de turba. Si asa, la cat de saracacios este solul acolo in zona, e cam tot ce puteam sa intreprind.
Am protejat cat am putut pamantul din jurul tulpinii cu bidoane mari de 5-8 litri, ca sa pastrez nivelul la care trebuie sa ajungem cu pamantul si ca sa las sa se imprastie in sol cat mai putin apa. Ma intereseaza sa se taseze putin, natural adica prin udare, pamantul proaspat pus langa radacina si sa mai adaug pana da un inghet tampit. Trebuie sa le invelesc tulpina (am folie de plastic cu tot cu folie de protectie pentru sticle) si in acelasi timp sa ii proptesc pe toti (am apucat sa pun "araci" doar pentru 4 sau 5).
Ca si inaltime, am inteles asa: daca vreau coroana mai joasa - copacelul se tunde cam la 1,20 m. Celelalte praguri sunt pentru pom de inaltime medie 1,30 - 1,40 m iar pentru un pom fructifer inalt (cam ce-mi doresc eu din cauza umbrei) se face tunderea la 1,40 - 1,50 m. Inca mai socotesc sa vad daca mai iau ceva (piersic mai vreau, insa acel soi care are cel mai putn puf), cum sa il incadrez in coronamentul existent si daca nu ar fi mai bine sa folosesc mai multe trepte de inaltime.
Deocamdata atat, insa o sa vin (si pentru mine, si pentru voi) cu detalii despre fiecare copacel in parte. Oricum, sunt foarte incantata caci sunt soiuri romanesti, din pepeiniera de prin Alba si din cate mi-am adus aminte la fata locului, sunt soiuri fara pufuri si destul de rezistente.
Iar bonusul a constat in 3 butasi de vie, struguri albi, de masa sau vin, pe care urmeaza sa-i plantez. Abia astept!
Frumos, zic, nu?
Ca si amplasare, am tras aproape de trasa si implict de casa (am lasat vreo 3 m pana in terasa, caci o sa aranjam si aleiuta) casul, visinul si ciresul si catre parcare - parul. I-am plantat, jale mare insa pe mine ca trebuie sa-i tai si mi-e mila, sunt tare frumusei si par fragili, desi stiu ca se prind. Pamantul in gropi este de padure, negru si parfumat, peste care am scuturat pungi de pamant de flori, cu amestec de turba. Si asa, la cat de saracacios este solul acolo in zona, e cam tot ce puteam sa intreprind.
Am protejat cat am putut pamantul din jurul tulpinii cu bidoane mari de 5-8 litri, ca sa pastrez nivelul la care trebuie sa ajungem cu pamantul si ca sa las sa se imprastie in sol cat mai putin apa. Ma intereseaza sa se taseze putin, natural adica prin udare, pamantul proaspat pus langa radacina si sa mai adaug pana da un inghet tampit. Trebuie sa le invelesc tulpina (am folie de plastic cu tot cu folie de protectie pentru sticle) si in acelasi timp sa ii proptesc pe toti (am apucat sa pun "araci" doar pentru 4 sau 5).
Ca si inaltime, am inteles asa: daca vreau coroana mai joasa - copacelul se tunde cam la 1,20 m. Celelalte praguri sunt pentru pom de inaltime medie 1,30 - 1,40 m iar pentru un pom fructifer inalt (cam ce-mi doresc eu din cauza umbrei) se face tunderea la 1,40 - 1,50 m. Inca mai socotesc sa vad daca mai iau ceva (piersic mai vreau, insa acel soi care are cel mai putn puf), cum sa il incadrez in coronamentul existent si daca nu ar fi mai bine sa folosesc mai multe trepte de inaltime.
Deocamdata atat, insa o sa vin (si pentru mine, si pentru voi) cu detalii despre fiecare copacel in parte. Oricum, sunt foarte incantata caci sunt soiuri romanesti, din pepeiniera de prin Alba si din cate mi-am adus aminte la fata locului, sunt soiuri fara pufuri si destul de rezistente.
Iar bonusul a constat in 3 butasi de vie, struguri albi, de masa sau vin, pe care urmeaza sa-i plantez. Abia astept!
Frumos, zic, nu?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)




