luni, 29 octombrie 2012

Comuniunea om-natura. In casa! (2)

Eeeee, pentru cei care n-au apucat sa vaza prea mare lucru pe alte zone de net, poate ca merita sa vedeti ce-am patit cu un soricel din bucatarie :)

Dupa ce ne-am mutat, cu tot cu mobile, vine tata intr-o zi si zice, asa, ca dintr-o nimica toata, "Mai copii, la voi in bucatarie e un miros ciudat!". Eu nestiind cum e cu lighioane, dau vina pe ceva stricat sau pe ceva de la gunoi, nu mai stiu, vase murdare - na, orice numai sa ma disculp. Ma cam simteam cu musca...

Ma lasa in pace si uitam. Si mai trece o zi, doua, o saptamana.Intr-o seara ma duc sa alerg un soricel la vecini in casa, ei fiint mai inspaimantati decat mine la vederea unui gandac: vorbeau si strigau si fugeau pe scari sus, la etaj, de teama sa nu ii atace balaurul. Bine, poate e o reactie normala, caci majoritatea reactioneaza vehement la vederea unui soricel, iar in aceste conditii clar eu sunt aia nebuna. Insa na, ce sa fac, mie nu mi-e frica de el, asa ca manata de al meu sot care mai si facea misto cum ca daca vede soricel prin casa, o sa vad doar colbul de pe urmele lui, m-am dus (cu fata dupa mine!) la vecini. Inarmata cu o matura, alaturi de capul tinerei familii, in timp ce restul (jumatatea feminina a lui si copilul, alaturi de socri) vociferau de pe undeva, am incepu sa mutam mobile, sa bagam lanterna pe sub mobile etc. Cu fie-mea motz si ea, sa-l vada. Intr-un final, iese pe hol, pac!pac! doua maturi  in cap si gata. Eu doar l-am aruncat pe camp, dar zic ca am contribuit pozitiv.

Si tocmai ce ma hlizeam eu, na! Intr-o noapte ma mananca talpile si ma duc in bucatarie sa iau ceva (nu mai stiu ce), pe la 1. Vad un gandac, hait! Dupa el! Cu plici si insecticid, plus un morman de servetele. E da! se ascunde undeva pe sub masa, intr-un maldar de pungi si sacose cu diverse, in timp ce eu incep sa le fosnesc, sa le ridic, sa le misc. Ajung la niste pungi cu fasole, fideluta, d-astea. Zic, daca tot mi s-a dus naibii somnul, sa le iau, le sterg si le pun in dulap...

Ridic prima punga, pesmet parca, sau gris. Incepe sa curga. "Hm", zic, "poate mi se pare!". O las inapoi in punga si scot alta: curge!  Ce puii mei? O ridic si o intorc: o ditamai gaura, pe unde curgea fideluta. Bineinteles ca ma mir "Ce mama ma-sii de gandac, astia nu mananca plastic!"

E da, si incep sa ridic pe rand toate pungile, ca sa constat gauri si sa imi dau seama ca pe undeva am un soricel. Dupa ce arunc tot ce am gasit, realizez ca intr-adevar se simtea un miros ciudat, acid. Pungi gaurite, resturi de rahatei, ziceai ca sta de ceva timp p'acolo. Bine insa ca nu am folosit nimic! La-m gasit in acea noapte, statea in vasul roman, isi facea culcus! cu frunze uscate, servetele, resturi din rosaturile de la alte plase ecologice, ce mai, se simtea ca acasa. Si mic, saracu', mi-a fost oarecum mila de el.

Ma rog, am scris pe ici pe colo, am primit sfaturi, am incercat capcane (castron-nuca-sunculita) dar in zadar, miselul se cuibarise sub chiuveta (a si cazut pe jos cand am deschis intr-o zi usile brusc, la dulap). Am ras ca fraiera cand l-am vazut cum cade ca prostu'.

Faceam razii o data la cateva ore! Adica ma duceam tiptil si deschideam brusc usile pe la dulapuri. Sa stiti ca dupa miros am depistat toate oalele pe unde a umblat sau si-a facut si anume nevoile. Tot traseul si cutiile de sub chiuveta! Noroc ca am luat masina de spalat vase, ca am sterilizat inca o data tot, super inventie.

Dar, cu tot efortul, am apelat la o metoda cruda, insa daca ma gandesc la ce boli pot imprastia, cred ca e mai important sa imi pazesc copilul si familia: lipici aplicat pe un carton, slaninuta afumata si... dimineata abia am avut puterea sa iau capcana pe care mai misca un soricel, candva mult prea curios. Le-am spus alor mei, insa am avut puterea sa si ma misc repede, sa nu-l vada fata. Reclama facuta, vecinii au mai prins cativa de atunci, cu aceasta varianta iar eu inca deschid brusc dulapuri si miros cu nesat: oare mai vine vreunul?

Pana atunci insa am pus in 2 prize niste mecanisme cu impulsuri, orientate spre usa, cica ar alunga rozatoarele. Si gandacii. Si altele.

Si totusi... :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu