Catina alba - mascul si femela

     Pana acum ceva timp nu stiam ca plantele de catina alba sunt mono-sexuate. Sau mai bine zis sunt arbusti de catina mascul si arbusti femela. Arbustii masculi ofera polenul (se numesc polenizatori) si se planteaza la distante destul de bine gandite fata de arbustii femela. Noi avem un pomisor superb, care insa am descoperit ca nu fcae rod iar ca semn distinctiv are mugurii de acum, primavara, ca niste bobite de zmeura sau mure - bobocei cu multe rotunjimi - este polenizatorul. Este luat din targ, cu ceva timp inainte de a face primii muguri, asa ca nu stiam atunci nici ce iau, nici ce ma asteapta! Ce-i drept insa, este un copacel extrem de frumos :)

     Din targ, in termen de valabilitate, am de luat (pe langa o catina de fructe - femela) zeama bordeleza (fungicid pe baza de Cu) si uleiul horticol. Am inteles ca succesul in a starpi daunatori, nu doar mucegaiurile, consta in aplicarea acestui ulei (ii caut compozitia sa vad si eu ce mare scula de bascula este!) care confera un strat protector copacului (de la tulpina pana la varf), fara a lasa afide, gandacei, larve de tot felul sa se dezvolte.

     Pentru a edifica misterul bobocilor de catina alba si pentru identificarea sexului plantei, voi adauga o poza de tip macro de la noi din gradina. Pomisorul femela cica are bobocii rotunzi, mai indepartati unul de altul si fara vreo particularitate anume.

     Spor sa aveti si in plus - informati-va dinainte!

Luna februarie la noi (2)

      E drept ca era o lista foarte mare... Si gandindu-ma ca totusi ceea ce facem este doar din placere, pasiune si dorinta de a sta afara, am facut cateva din lista lunii, lucruri care nu tin neaparat de bani.

      Am tuns merii Florina de 3 ani/Mutsu de 3 ani/Ionathan de 1 an si parul Napoca de 3 ani (tocmai am fazut pe Facebook o colectie frumoasa de pere Busuioace in pepiniera de la Botosani), pentru ca deja aveau varfuri pufoase, crengile principale duse foarte sus dintr-o crestere nebuneasca de anul trecut, drepte, iar o parte din nuiele se intersectau.
      Am tuns usor oblic si am dat pe varfuri cu o ceara incalzita, obtinuta pe o reteta proprie pe baza de uleiuri esentiale/prafuri naturale ce au proprietati antifungice. Reteta va fi descrisa separat, este testata din 2013 si se poate pastra excelent intr-o cescuta, de la un an la altul, incalzindu-se la Bain-Marie sau microunde. Rolul ei este de a inchide si de a pastra dezinfectate toate ranile pe care le provocam la taiere. in plus, se poate folosi si pentru arbusti, trandafiri - orice lemnoase sau tije care se taie primavara/toamna. Eu de regula tund copacii primavara...
       Se vad ceva muguri, insa sunt atat de mici ca nu iti dai inca seama care e frunza si care boboc, sunt lipiti de creanga si cred ca au 2-3 mm lungime, zici ca sunt larve de molie :))) Asa ca nu am luat neaparat asta in calcul (sa pastrez bobocul), am tuns din varfuri cam 20-30 cm in conditiile in care cresterea majoritara a fost peste 50 cm.

      Au ramas de tuns prunii Silvia si trandafirii. Despre pruni inca nu am citit in amanunt daca si cum se tund acum, au muguri foarte ascutiti si mici si din nou duminica trecuta nu stiam care e frunza si care e floare.

      Si..... ajungem la ciresul Stella si visinul productiv de Debretin. care sunt in continuare niste nuiele (putin mai groase) dar cu crengute in varf. SUNT PLINI DE BOBOCI!!!!! Scuzati entuziasmul, daca da un inghet - adio si n-am cuvinte! Daaar de fapt vroiam sa spun urmatorul lucru: au muguri - au fost primii, sunt marisori si se poate distinge foarte clar care este mugure de frunza si care de floare. Si le-am promis eu de anul trecut ca nu ii tund (atunci chiar i-am coafat bine) insa anul nu a fost prielnic pentru ei si cresterea a fost mica-mica-mititica.
      Cum se diferentiaza mugurii? Abia dupa forma, eu nefiind vreun agronom sau gradinarind de cand ma stiu. Frunzele au mugure usor ascutit, in formi miniaturala de suveica. Mugurele de floare este mai grasut la mijloc, rotunjor in varf si deocamdata chiar mai mare! Promit ca incerc sa prind poze edificatoare, insa din nou e bine sa imi reamintesc - nu cred ca mai stiu amanunte despre tunderea la cires si visin, stiu ca poti sa mai sari un an intre taieri ca sa ii lasi sa formeze coroana principala. De fapt, asta e valabila la orice pom!

      Caisul nu as vrea sa-l tund, anul trecut am redus una din crengile principale, pentru ca din pacate (nu stiu prea bine motivul) s-a curbat destul de aiurea si strambase pomul, mutand centrul de greutate. Caisul se poate tunde 'in verde' adica atunci cand e in vegetatie cu multa delicatete si foarte putin, la fel orice ajustare se 'capaceste' cu ceara sau solutie antifungica.

      Vitele de vie sunt (o parte) destul de vanjoase, vreau sa fac genul de palisare cu 3 fire verticale din care sa las ramificatii laterale. Deocamdata verticala este corespunzatoare la 2 butasi, restul mai au sa se ingroase. Au muguri, mari si frumosi, abia astept frunzisul :)

      Daca se potoleste mama lui de vant o sa incercam sa acoperim sera, inauntru in mini-sera am curatat si am afanat  pamantul, apoi am aruncat niscai seminte de salata, Boston parca, excelenta (pastrate seminte de anul trecut, din firele de salata care au imbatranit), frunza groasa si sugulenta si usor grasa. Eu care nu iubesc ierburile - am mancat pana mi s-a amarat cultura! Astept sa faca rasad ca apoi, dupa ce acoperim si pregatim pamantul, sa intercalez printre capia si rosii.

Hai ca avem treaba, trebuie sa opresc vantul!  :)
Spor in ce faceti!




UPDATE: Tuns de lungime prunii! yeeey! cu indicatii de teorie de pe site-uri, am ajustat doar de lungime (aprox 15-20 cm din varfuri si fara sa tund in mod special crengile de 2 ani sau mai batrane!)

Cherry pentru iarna

     Atunci cand am pregatit sera de iernat, am cules ultimele rosii cherry

   Pentru iarna citisem mai multe lucruri, nimic satisfacator pentru mine (mi se parea ca sunt forme de bulion in starepre-bulion, rosii la sare nu vroiam) asa ca am ales 2 variante nedocumentate, ci doar bazandu-ma pe experienta de pana acum in materie de conservat. Sa ne intelegem, desi am bucataria mare si un spatiu de camara in caminul de la hidrofor chiar foarte ok, in casa tot n-am loc suficient! Asa ca am folosit congelatorul si frigiderul :)
 So...

 varianta 1: Cherry amestecat cu alte rosii fff coapte au fost taiate in jumatate sau in felii mai subtirele, scoasa floarea acolo unde era nevoie si bagat la deshidrator, pentru o perioada de vreo 2 zile (deshidratorul nostru este o marca de 2 lei, Alaska, fara termostat sau timpi de steptare sau maciuci, vorba unei prietene). Cele 5 sau 6 sertare, burdusite, au fost incalzite in reprize de 2 ore, dupa care rosiile erau verificate si desprinse de grilaj - mare atentie, daca sunt chestii zemoase puse la deshidratat, in procesul de uscare se vor lipi! Dupa dezlipire, rearanjam sertarele (cele de jos se usuca sau se ard mai repede) astfel incat sa incerc sa le am pe toate la acelasi nivel de uscare. Si iar 2 ore - racit - dezlipit. Si tot asa... Si noaptea pauza! Ca doar n-o fi foc!
La final, rosiile erau o mana de uscaturi, cu un vag parfum, dar pe care de frica sa nu se strice, asa frumusele, le-am pus intr-un borcan de vreun kg, am aranjat bine prin zgaltaire, am adaugat ulei si am pus capac. M-am jucat cu borcanul ca si cu maracas-urile, vreo jumatate de ora, pana m-am asigurat ca uleiul le prinsese pe toate, macar intr-o oarecare masura. Apoi - direct la frigider. Si am folosit in mai multe randuri la niscaiva paste, ciorbite si orez cu legume de n-am avut treaba, au lasat gust foarte bun, nealterat.

 varianta 2: Cherry spalate, taiate in doua pe modelul de pe net cu farfuriile (https://www.youtube.com/watch?v=hn7Ip8U9ERc), puse la punguta si bagate direct la congelator :) simplu, eficient in caz de mancarici si ciorbite cu gust de vara in miez de iarna. Si foarte putin timp pierdut. Ce-i drept, in caz de lipsa de spatiu, varianta deshidratarii duce si la posibilitatea de a le rasni si in final nu mai este nevoie decat de putina sare, fara nici o treaba cu uleiul. Dar pentru asta trebuie sa ai un congelator separat, la noi doar frigiderul nu facea fata.

Spor si idei! In rest - se rezolva. :)))

Luna februarie la noi (partea 1)

     Pffff, a venit februarie si o sa fie mult de lucru.
     Inainte de zapada de ianuarie dadusera coltul verde zambilele si narcisele, zambila struguras (muscari armeniacum) era cu frunza mare-mare si incepusera cateva fire de menta. Crocusii arondati in jurul caisului se vedeau clar, acolo unde fusesera cuiburile. Acum, ca se topeste totul, abia astept sa vad ce au facut in ultimele saptamani.
     Daaaar... mai avem asa:

1. Pomii - de stropit si curatat/tuns cam ca la carte, anul asta as vrea sa ii las deja pe rod.
2. De adus pamant.
3. De baituit din nou stalpii serei si acoperisul.
4. De invelit din nou sera - am decopertat-o in toamna si am lasat-o fara acoperis, a inghetat bine si a fost sub zapada, acum o luam din nou de la capat. De data asta cu acoperisul dintr-o singura bucata, tintuita de baghete de plastic (capsele sunt o idee proasta...).
5. De sapat si pus balegar - de la Dedeman, pungi de cate 10 kg granule, de la pasari, cal, vaca (pe alese!)
6. Acum: de luat pamant bun, de pregatit rasadnitele si de tinut in apa apoi insamantat. Rosii, ardei, ardei iuti, vinete, castraveti.
7. De pregatit semintele pentru salata verde, spanac, verdeturi (as vrea sa le punem in sera, sub inca un tunel, dupa ce acoperim).
8. De vopsit cauciucurile puse in jurul copacilor si de protejat tulpinile de matzele-tembelele care isi mai ascut ghearele pe unde nu trebuie,
9. Cred ca vom tunde tuiele din fata geamului. Vor depasi gardul si cam pe-acolo ne gandim sa le si pastram. In plus, se vor indesi asa cum trebuie si in partea de jos.
10. De stropit trandafirii si de transbordat de prin ghivece direct in pamant.
11. De verificat niscaiva nuiele de forsitia ;)
12. De indreptat un liliac plantat aiurea si care s-a strambat destul de mult.
13. De reasezat potecuta de dale din fata casei.
14. De scos ghivecele cu micile iedere frumoase, agatate de terasa de la bucatarie.
15. De verificat tufele de salvie si rozmarin.
16. De consumat tot compostul din lada inceputa in toamna.
17. De gasit solutie pentru gard, alta decat folia de constructii. La noi, in camp, cam bate vantul.....

Deocamdata atat am putut gandi. Probabil ca daca mai imi aduc aminte, o sa mai lungesc vorba :))))

Cu drag si spor, catre primavara!

Ce s-a mai intamplat intre timp printre rosii

Este adevarat ca la noi s-au precipitat multe si marunte, de la ramanerea mea acasa in somaj si pana la scoala fetii, aparitia de 4 pisoi frumosi dintre care 2 si-au gasit un camin nou unde sa faca giumbuslucuri, lectii de pian - cum spuneam muuuulte-multe.

In ce priveste sera, s-au mai intamplat urmatoarele:
- primul cules de rosii (cam 17 kg coapte bine) din care a rezultat un suc minunat (asezonat cu sare, dafin, coriandru si putin cimbru);
 - al doilea cules de rosii, pe la vreo 10 kg care au mers la amestec cu capia si apoi s-au transformat intr-un suc gros (bine, am pus si niste miere poliflora, pentru aroma :)  );
- dupa salate repetate si venit parinti pofticiosi - plecat parinti pofticiosi cu rosii de la copii, am ajuns sa tai rosiile fara copil viguros crescut aproape de pamant iar acolo unde am avut acest copil - pus cu cana "pishalau" de gaina (asa am auzit eu la Brebu de Prahova, acum vreo 25 de ani la fiecare rosie ramasa.
- am inceput sa inchid complet sera pe noapte, azi am cules primele 10 kg de gogonele mari si frumoase si s-au dus la ai mei.
- foarte repede s-a intamplat sa reapara mana, doar pe cateva din marmande, aia e, le mai raresc din frunze si aerisesc pana spre noapte toooata ziua.
- cherry-urile Ydill au si acum rosii (la 2 m jumatate), care sunt dulci - o bunatate atunci cand sunt coapte si mai presus e si copilul de jos, lasat in ideea ca le-oi taia eu (doar ca nu ma indur).
- am descoperit ca mai am un soi de rosii cu coaja subtire, usor violacee si extrem de subtire, care se topesc in gura (Camelia draga, poate iti mai faci la anu' pomana cu 10 seminte).

Asta a fost pe scurt :) , pe lung voi desfasura ceea ce este acum in sera, taierea de rosii tulpinile principale si lasat copilul s-a intamplat prin august 29-30. Ultimele tulpini vechi au fost taiate acum 2 zile la F1 si au ramas inca in picioare Ydill.

Am pus la pastrat seminte, din prima sau primele 2 rosii de la ciorchinii de la Cluj (inima de bou si cherry mai maricele), Ydill mai am si o sa ma orientez catre alte soiuri, nu hibrizi - n-au nici un gust!

Si asa ca sa nu creada nimeni ca v-am uitat, am de dat seminte de pepene, salvie si rosii. Promise deja, pe Facebook. O sa pun serie de poze, textele mai apoi.

Gradina frumoasa sa aveti!

Rosii - carnirea sau taierea varfului de crestere - soi de Cherry de pe langa Cluj

In capitolele de carnire, din cauza materialului destul de bogat si a diferentelor de crestere sau comportament diferit, am scris despre:

1.  Soiul Marmande - timpuriu nedeterminat, rosii mari si care trebuie asteptate la coacere.

2.  Soi hibrid  Alvaro F1 - nedeterminat, cu fructe medii dar mai frumos rotunde, nu se pot pastra seminte caci nu mai rodesc la fel, in schimb au rezistenta crescuta la boli si daunatori.  La noi nu au facut MANA deloc!

3.  De la o colega care isi imparte drumul de week-end la gradina de la tara, de la Stoiana (in jud. Cluj) am primit un gen de Cherry, la mine au crescut nedeterminat de tot (peste 1,8 m inaltime si deja s-au indoit pe sub acoperisul de la sera). Nu stiu exact soiul, dar din cate am inteles ar fi adus acum niste ani din SUA si pastrat de la un an la altul. Au iesit rasaduri extraordinar de multe, foarte sanatoase! De ce le-am carnit? Pentru ca au (identic rosiilor Alvaro F1) 5 etaje de fructe legate, frumusele foc, fara pierderi de flori iar etajul 6 (pe alocuri 7!) este cu flori deschisa complet, care incep deja sa lege; pentru ca sunt in aceeasi sera, pe randul din dreapta, cu soiul Marmande care acum a inceput sa aiba puncte de mana - ma rog, le-am vazut si am taiat frunzele; pentru ca deja incep caldurile si se pot imbolnavi de la vecinatati iar rosiile de mai jos nu au parguit, nici macar primul ciorchine. Probabil sunt un soi mai tardiv sau cu coacere cat de cat medie, dar fata de rosiile timpurii de pe mijloc, am o intarziere de cel putin 3 saptamani la coacere (aproximativ) si ar trebui sa inceapa sa isi schimbe culoarea.

Identic, pentru a pastra frunze de fotosinteza, peste ciorchinele 6 (sau 7) am lasat 2 frunze si am taiat varful.

      Si ele au aratat atac de mana, 2-3 pete pe 2-3 frunze, in spate, acolo unde usa nu sta prea des deschisa pe toata inaltimea (putin mai incolo am 2 ladite de compost. se strange multa musca uneori si parca nu vreau muste in sera, aduc boli!) iar in partea de jos am avut proasta inspiratie sa pun fasolica. Nu voi mai pune ever in sera fasolica! Sau mazare! Pot incepe mana prin frunzis foarte dens si mentin o stare de umezeala joasa perfecta pentru dezvoltarea de tot felul de minuni.

      Buuun, am si semne usoare de lipsa de fosfor si potasiu, ca si la celelalte rosii (Marmande si Alvaro F1), dar in rest sa-u prezentat impecabil, multumesc Camelia!

      Cateva urme de ucaciune care arata cam asa:

      Deci? Am reusit sa fiu suficient de explicitaapropos de ceea ce am taiat, carnirea de fapt, alaturi de motivele care mi-au impus asta? Astept vesti :)

Rosii - carnirea sau taierea varfului de crestere - soiul hibrid Alvaro F1

      Am ajuns si in faza de carnire, ca atare a trebuit sa citesc si sa urmaresc cu atentie cam care e starea de sanatate a rosiilor.

      S-ar prezenta asa:

      1.  Despre carnirea la soiul Marmande am scris AICI. Continui cu:

      2.  Soiul Alvaro F1 este pe toata latura stanga, pus in 2 transe. Carnirea a fost necesara pentru primele rosii, mai in spate, carora le-am urmarit evolutia si o eventuala nereusita. Cum n-a fost vorba sa nu se prinda, dupa o buna inradacinare si 2 randuri de flori - a urmat plantarea celui de-al doilea rand de rosii, in continuare spre casa, in linie. Ca atare acestea ultimele sadite vor suferi taierea de varf mai tarziu. Ce am remarcat a fost ca pe alocuri am avut cateva frunze (2-3 bucati) cu o usoara uscaciune ici-colo dar si o aglomerare de fasolica pastaie, culeasa insa in faza aceea de "fideluta" care insa arunca pe alocuri cate un varf cu care sa se prinda de rosii. Nu mi-a placut ce a iesit cu fasolica deoarece s-a format tufa abundenta joasa, cu o tija amarata, iar varful chiar daca l-am tras usor in jos pe pamant tot nu a ramas pe loc. Cateva din frunze incepusera sa se ingalbeneasca si mi s-a facut teama ca exista riscul din nou sa se strice rosiile:

      Ca si inaltime, Alvaro F1 au ajuns la aproape 1,8 m, cu 5 etaje legate si cam fara pierderi din legarea defectuoasa a florilor, destul de egale ca marime si care acum incep sa parguiasca. Al 6-lea etaj ma depaseste pe mine la inaltime (am cam 1,63 m) si este de floare deschisa aproape pana spre varf. Arata cam asa:

     Fiind soi hibrid, intr-adevar este unul foarte rezistent, nu am remarcat puncte de mana pe frunze, doar mai putina decolorare si patare in directia unei carente de fosfor si potasiu. Imi pare rau ca nu pot pastra fruct pentru seminte si germinarea de la primavara caci nu vor da randament si productia va scadea notabil. Deocamdata, cum spuneam si despre Marmande, pentru noi si ai nostri este suficient daca se pastreaza fructele si se coc. Carnirea este facuta la fel, peste ultiul ciorchine am incercat sa las inca 2 frunze pentru a solicita hranirea spre varf a plantei.

La anul este posibil sa mai testam un soi F1 si daca totul merge cel putin ca si anul asta, incep plantarea in rasadnita in ianuarie-februarie. Am gasit si in casa locul cel mai luminos deci productia in faza incipienta va fi pe scari, fix in curba :) - geamurile cele mai inalte sunt pe 'casa scarii'!

Urmatorul articol cu detaliile dedicate carnirii este despre unul din modelele Cherry dar habar n-am ce soi si nici clujanca mea nu stie (mi-ai facut-o Camelia!).

Rosii - carnirea sau taierea varfului de crestere - Marmande

      Am ajuns si in faza de carnire, ca atare a trebuit sa citesc si sa urmaresc cu atentie cam care e starea de sanatate a rosiilor.

      S-ar prezenta asa:

      1.  Soiul Marmande, central, au avut inflorescenta nebuna, ciorchinii 1 si eventual 2 sunt foarte bogati, ciorchinele 1 deja este rosu mai mult de jumatate si chiar sper in cateva zile de caldura la o coacere pentru primele 2 rosii. Am pierdut undeva intermediar un etaj 3 sau 4 si a mai legat un eventual etaj 5. Mai exista un etaj oarecum sanatos si spre legare, etajul 6 dincolo de care am lasat 1-2 frunze si am taiat. Frunza de sub primul ciorchine a dat deja de 2-3 saptamani semne de ingalbenire din cauza cantitatii scazute de Fosfor si potasiu, prinzand o patare specifica, ca urmatoarea:

      Inaltimea medie este de 1,6 m insa am avut surpriza sa gasesc pe ici-colo rosii a caror crestere s-a oprti efectiv, varful fiind de fapt un cumul de ciorchini. S-au oprit singure din crestere pe la 1,2 m sau 1,4 m. Pentru soiul Marmande am avut inclusiv un etaj de 2-3 ciorchini, dispusi radial, cumuland 30-35 de flori. Evident, au cazut multe si a legat si a ramas doar ce a avut forta si conditiile optime la deschiderea si polenizarea florii. Per ansamblu rosiile Marmande de la noi din sera am considerat ca trebuie oprite din crestere si ajutate sa coaca fructele. Acum arata cam asa :

   
Ca un plus de decizie a fost faptul ca au inceput sa apara semne de deficienta de minerale si la frunzele de sub ciorchinii 2 iar pa alocuri, in capatul dinspre spate (probabil acolo pentru ca nu deschidem prea des complet usa ci doar jumatatea de sus, cu plasa) am gasit puncte de mana. Toate frunzele manate au fost indepartate. Aratau cam asa (punctele de mana) pe fata si spatele frunzelor:

Vor urma soiul Alvaro F1 si un soi de Cherry de la Cluj, pentru simplul motiv ca au crescut si s-au comportat diferit.

Sera sau solar cu ventilatie subterana

      Odata cu decizia de a ne construi solarul/sera ne-am pus problema usilor, a peretilor ridicat pe timp de canicula si a ventlatiei suplimentare. Avand in vedere ca pe proiectul initial se deschid numai usile de pe mijloc (iar de anul asta jumatatea de sus are plasa), pe la rusi pe un site Radu a gasit un sistem de ventilare suplimentara prin ingroparea de teava de scurgere, perforata, cu 2 iesiri (admisie si evacuare) pe care sa fie montate ventilatoare.

      Sera fiind gata ridicata, cu masuratori astfel incat sa fie dispersie in sol, a inceput asamblarea la rece, apoi sapatura (pozele de sus). Ingropata pentru eficienta inseamna undeva la 50 cm in sol, poate chiar si mai adanc. Solul la noi este mirific: lutos argilos compact. Pentru ca se sapa greu, santul facut pe la 20-30cm a fost inundat ca sa absoarba apa de pe o zi pe alta, sa se inmoaie si sa permita sapatura pe la 50 cm.

      Cand a atins adancimea dorita, santul a fost ajustat cu pietris mare (dimensiunea urmatoare dupa margaritar, cred ca e pietris mic). Logica ca fost ca odata gaurit a teava, aerul si umezeala sa nu lichefieze pamantul si acesta sa obtureze gaurile. Deci: daca faci gaura o dimensiune anume, pietrisul sa fie mai mare pentru a permite ventilatia, scurgerea umezelii in exces si totodata mentinerea aerisirii si transmisiei catre pamant a aerului si apei.

      Dupa ce a pus pietris si a montat tevile cu T-urile si coturile diagonale care sa urce deasupra solului - a urmat inca putin pietris, pana pe la jumatatea tevii ingropate. Cred ca este teava de scurgere de 10 cm diametru.

      Intrarea dinspre casa este inalta, cea din capatul celalalt joasa pentru a compensa diferentele de temperatura (jos e mai racoare si usile nu au plasa).

      A urmat invelirea si pregatirea pamantului, caruia din prima sotul meu i-a schimbat compozitia odata cu sapatura. A ales sa inglobeze foarte mult nisip chiar si la final, dupa ce totul a fost ok pe pozitie si aveam deja cararea pe mijloc si pamantul cat de cat pe pozitie.

      Desi sera a fost tarziu gata, rasadurile nu foarte puternice si au fost puse foarte tarziu, sistemul de picurare a fost in plan pentru anul urmator, am avut inghesuiala printre plante (rosii, ardei, vinete, busuioc, craite, fasolica, cimbru, mazare) iar solul a fost udat intensiv la furtun - la sapatura de toamna a fost extrem de usor si rapid. Iar dupa aceea cu motosapa s-a maruntit impecabil.

      Prin asigurarea unui flux de aer constant in tevi se va duce caldura si umezeala prin instalatie, spre pamant. Daca fluxul de aer este mai puternic, caldura se inmagazineaza in sol si astfel in noptile mai reci de toamna temperatura va fi placuta, prelungindu-se perioada de cules ori de copt pentru plantele avide de caldura.

      Cam asa si cu noi, cu sera si instalatiile.... Cum va place?

Sirop de menta dulce-acrisor

     O reteta superba, testata de 3 ori, iese un gust si se concretizeaza intr-o consistenta de vis: dulce-acrisor-parfumat-usor mentolat. Culoarea este intr-adevar usor alterata pentru ca menta totusi se oxideaza! Culoarea verde strident nu exista....

    Reteta pentru un sirop de menta exceptional este urmatoarea:

"300 g frunze de menta;
1 kg de zahar;
1 litru de apa;
1 lamaie.
      Spalati menta si zvantati-o cu un prosop. Separati frunzele (aveti nevoie de 300 g de FRUNZE), puneti-le intr-un vas si stropiti-le cu zeama de lamaie. Tocati frunzele cat mai marunt la robot, acoperiti-le cu apa fierbinte si lasati-le la macerat timp de 4 ore. Apoi storceti prin tifon dublu sau saculet de panza pentru a obtine cat mai mult lichid. Adaugati zaharul, puneti la foc mic si fierbeti timp de 10 minute de cand da in clocot. Spalati bine sticlele si sterilizati-le 10 minute in cuptor. Turnati sucul fierbinte in sticle fierbinti, inchideti-le ermetic si lasati-le la racit invelite intr-o patura."

      Multumesc celor de la 7coline pentru texte si imagini, eu chiar am testat astfel mai multe variante de menta, siropul a fost demential de fiecare data. Recomand ca in masura posibilitatilor sa fie folosita menta foarte parfumata, cu frunzele sticloase si rotunjoare, cu tija maronie-movulie si care are mult mentol. Soiul arata cam asa si e mentha piperita:

      In general menta cu frunza ascutita, indiferent daca este usor pufoasa sau sticloasa, are o aroma mai putin definita si o nuanta iute, aspra. Aceasta este insa foarte buna pentru ceaiuri sau comprese si cataplasme, deoarece fiind mai fibroasa, actioneaza si elibereaza substantele necesare in timp mai indelungat. Totodata la uscare retine mai mult din elementele parfumate, chiar daca in majoritate sunt volatile.

      Credeti-ma cand va spun ca nu exista limonada mai racoritoare decat cea in care se pune si o lingura de sirop de menta, sosul pentru salate este mult mai parfumat si efectul relaxant este simtit din plin. In plus, siropul de menta este un minunat adjuvant in boli ale tractului respirator, in formele usoare/severe de tuse, este dezinfectant si expectorant, mentine respiratia proaspata si schimba in pozitiv tonusul mental.

Uneori ma bat cu fetita mea pentru cate o lingura sau lingurita de sirop, asa, simplu :) este extrem de parfumat.

Se pastreaza cu capul in jos la racoare, dupa ce este desfacut neaparat se tine la frigider, altfel intra in fermentatie.

Nu degeaba am aproape peste tot in gradina diferite mente :) iar mai noi, ma intind putin si pe camp!